În ultimele 24 de ore, în punctele de trecere a frontierei fluxul de persoane a constituit 21 237 traversări, un număr mai mare fiind consemnat pe sensul de intrare în Republica Moldova – 10 705 traversări persoane. Totodată, din numărul total s-au înregistrat 10 970 treceri la frontiera moldo-română, 5 167 treceri la frontiera cu Ucraina și 5 100 treceri aeriene.

Cele mai tranzitate puncte de trecere a frontierei rămân a fi:

PTF Leușeni – 5 190 traversări persoane;
PTF Aeroportul Internațional Chișinău – 5 100 traversări persoane;
PTF Sculeni – 2 240 traversări persoane;
PTF Giurgiulești-Galați – 1 735 traversări persoane;
PTF comun Criva – 1 290 traversări persoane;
PTF comun Palanca – 1 004 traversări persoane;

La trecerea frontierei de stat, pe sensul de intrare în Republica Moldova, au fost completate 1 085 de fișe epidemiologice individuale. Nici o persoană nu a prezentat simptome ale infecției de tip Covid-19 (febră, rinoree, tuse seacă).

Numărul de traversări al mijloacelor de transport a fost de 6 503 treceri, dintre care 4 412 traversări prin punctele de trecere a frontierei moldo-române și alte 2 091 treceri la hotar cu Ucraina.

Pe parcursul a 24 de ore, polițiștii de frontieră au înregistrat următoarele acțiuni ilegale:

12 încălcări privnd regimul zonei de frontieră și cel al punctelor de trecere a frontierei;
șapte documente de călătorie falsificate;
doi cetățeni străini au depășit termenul de ședere pe teritoriul R. Moldova;
o persoană identificată cu consemn național;
43 de persoane au fost documentate pentru nerespectarea măsurilor de profilaxie, prevenire și/sau combatere a bolilor epidemice (art.76′ al CC al RM).

Ofițerii de la Linia Verde a Poliției de Frontieră (022 259 717), în decursul a 24 ore au înregistrat 255 de apeluri de la cetățeni, unde s-au oferit consultații vizavi de situația de la frontiera de stat, condițiile de traversare și riscurile în contextul măsurilor aplicate privind diminuarea răspândirii COVID-19.

#frontieră #intrări în țară #Politia de frontiera

Episcopul polonez Andrzej Jez a fost condamnat pentru că nu ar fi înştiinţat autorităţile în legătură cu abuzurile sexuale asupra unor minori pe care le-au comis doi preoţi din dioceza sa, în cel mai important caz de acest fel în care este implicat un lider al Bisericii Catolice din Polonia.

Acest caz este cel mai recent dintr-o serie de scandaluri de abuzuri comise de clerici, care au subminat încrederea în Biserică într-una dintre cele mai profund catolice naţiuni din Europa. În 2024, un episcop şi un arhiepiscop au demisionat din cauza neglijenţei în gestionarea cazurilor de abuz sexual.

Hotărârea instanţei din oraşul Tarnow (sudul Poloniei), pronunţată joi, ordonă reţinerea a 25% din salariul lunar de episcop, sumă care va fi donată fundaţiei „Dajemy Dzieciom Sile” („Dăm putere copiilor”), împreună cu o plată de aproximativ 2.300 de euro către fondul de stat pentru asistenţa victimelor. Sentinţa nu este definitivă, precizează EFE.

Acuzarea solicitase o pedeapsă de 10 luni de închisoare cu suspendare, în timp ce apărarea a pledat pentru achitare.

Episcopul a pledat nevinovat faţă de acuzaţiile aduse. În declaraţia sa, el a explicat întârzierea în raportarea cazurilor invocând ambiguitatea reglementărilor penale şi circumstanţele specifice ale fiecărui caz în parte, a precizat PAP. În plus, el a subliniat că „un episcop nu poate fi tras la răspundere globală pentru abuzurile comise de cler”, conform EFE.

Cazul priveşte evenimente petrecute între anii 2017 şi 2020, când episcopul a primit informaţii credibile despre abuzurile asupra copiilor comise de doi clerici din dioceza sa, Stanislaw P. – acuzat că a agresat zeci de băieţi – şi Tomasz K. În ciuda acestui fapt, episcopul a încălcat legea neinformând prompt biroul procurorului.

Acest proces stabileşte un precedent istoric în Polonia în ceea ce priveşte responsabilitatea juridică a ierarhiei ecleziastice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cadrul juridic actual provine din reforma Codului Penal aprobată în iulie 2017, care a transformat raportarea abuzurilor sexuale asupra copiilor dintr-o obligaţie pur socială într-o îndatorire legală pedepsită cu până la trei ani de închisoare pentru oricine nu notifică imediat autorităţile.

Până la această hotărâre, niciun episcop polonez nu fusese condamnat penal în instanţele civile pentru muşamalizarea infracţiunilor sexuale împotriva minorilor.

Deşi mulţi polonezi consideră în continuare credinţa catolică drept o componentă esenţială a identităţii lor naţionale, cazurile de abuz sexual în care sunt implicaţi preoţi au dus la o creştere a numărului celor care afirmă că şi-au pierdut încrederea în Biserică. Un sondaj realizat în 2025 de institutul polonez de cercetare a opiniei publice IBRiS a arătat că procentul polonezilor care declară că au încredere în Biserica Catolică a scăzut la 35%, faţă de 58% în 2016.

#episcop #instanta #Polonia