Fostul deputat al Platformei DA, Alexandr Slusari, îi amintește ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, că jumătate de an în urmă se revolta în privința numirii judecătorului Anatolie Minciună într-o funcție de conducere la Curtea de Apel Chișinău, iar acum când fost „înscăunat” a tăcut mâlc și nu a spus nimic.

Slusari afirmă că, promovarea lui Minciună în funcția de președinte interimar la Curtea de Apel Chișinău a fost făcută de nimeni altul decât Dorel Musteață, care este prieten bun cu acesta.

„Am rămas perplex de poziția ministrului justiției, care a asistat azi la ședința și nu a pronunțat nici un cuvânt pe subiect. Deși încă jumătate de an în urmă, când Dorel Musteață a încercat prima dată să-l promoveze pe дружбанул (n.r. prietenul) său, Sergiu Litvinenco a declarat următoarele: „Eu personal am fost surprins de decizia care a luat-o CSM data trecută cu privire la interimatul funcției de președinte al Curții de Apel Chișinău. Cred că nu este un secret pentru nimeni că fracțiunea din care fac parte nu a susținut numirea actualului președinte al Curții de Apel Chișinău, ca judecător la CSJ. Motivele sunt cunoscute nu vreau să le repet. Principiul integrității în promovarea judecătorilor trebuie să fie nu doar declarat, dar și urmat în practică”. Ce s-a schimbat în 6 luni, domnule ministru? Adevărul s-a transformat în minciună sau domnul Minciună brusc a devenit integru ? Poate Nota informativă de la SIS, la care făceam împreună referință în Parlament, când am respins candidatura lui Minciună pentru CSJ, iară a fost substituită cu altă notă marca Rurac-Musteață?”, se întreabă Slusari.

Litvinenco, despre noul președinte interimar al Curții de Apel Chișinău: „Am fost surprins de decizia CSM”

Totodată, Slusari îl întreabă pe Litvinenco dacă „nu-i pare că sistemul toxic al lui Plahotniuc acum compromite toată reforma justiției?”.

Amintim că, anterior, Anatolie Minciună, a mai deținut interimatul funcției de președinte al Curții de Apel Chișinău. Acesta este judecător încă din 1991, când și-a început activitatea de magistrat la Judecătoria sectorului Rîşcani din Chișinău. A fost vicepreședinte al Judecătoriei sectorului Rîşcani, municipiul Chișinău, iar în 2001 a fost numit judecător până la atingerea plafonului de vârstă.

În 2008, a fost promovat la Curtea de Apel Chişinău, obținând funcţia datorită membrilor CSM, pentru că a fost respins de fostul președinte Voronin, care i-a adus mai multe acuzaţii grave. La începutul anului 2008, la o solicitare repetată venită din partea CSM, Voronin nu s-a mai opus, iar Anatolie Minciuna a ajuns la Curtea de Apel Chişinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandr Slusari #Anatolie Minciuna #Curtea de Apel Chișinău #Sergiu Litvinenco

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.