Alegerea lui Olaf Scholz în funcția de cancelar al Germaniei modifică echilibrul de putere în Consiliul European, socialiștii europeni devenind alături de PPE cea mai puternică forță politică din instituția care reunește cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, în timp ce România devine cel mai mare stat membru condus de un lider din partea Partidului Popular European, cea mai mare familie politică din UE.

Un lung capitol al istoriei contemporane a Germaniei și a Europei s-a încheiat miercuri. Epoca Angela Merkel s-a sfârșit după ce Parlamentul german (Bundestag) l-a ales pe social-democratul Olaf Scholz în funcția de cancelar federal al țării, punând capăt unei perioade de 16 ani în care creștin-democrații au condus cancelaria de la Berlin și marcând revenirea socialiștilor în fruntea țării.

Această nouă realitate modifică și raportul de putere și influență în Consiliul European.

Prin plecarea Angelei Merkel, PPE rămâne cu șapte membri în Consiliul European, reprezentantul cu cea mai mare pondere din perspectiva țării pe care o reprezintă fiind președintele României Klaus Iohannis. În același timp, social-democrații europeni vor deține de acum șapte fotolii la masa decizională din clădirea Europa de la Bruxelles, în timp ce familia Renew Europe, care reunește ALDE și partidul lui Emmanuel Macron, rămâne cu șase lideri în Consiliul European.

Noua configurație politică formală din Consiliul European: PES – 7 lideri, PPE – 7, Renew Europe – 6, independenți – 6, ECR – 1

Formal, noua configurație politică în cadrul summitului șefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, care va fi inaugurată la Consiliul European din 16-17 decembrie, este următoarea:

1) PES – Mette Frederiksen (prim-ministrul Danemarcei), Olaf Scholz (cancelarul Germaniei), Pedro Sanchez (prim-ministrul Spaniei), Robert Abela (prim-ministrul Maltei), Antonio Costa (prim-ministrul Portugaliei), Sanna Marin (prim-ministrul Finlandei) și Magdalena Andersson (prim-ministrul Suediei);

2) PPE – Karl Nehammer (cancelarul Austriei), Kyriakos Mitsotakis (prim-ministrul Greciei), Andrej Plenkovic (prim-ministrul Croației), Nicos Anastasiades (președintele Ciprului), Krišjānis Kariņš (prim-ministru, Letonia), Klaus Iohannis (președintele României), Janez Jansa (prim-ministrul Sloveniei);

3) Renew Europe – Alexander De Croo (prim-ministrul Belgiei), Andrej Babis (prim-ministrul Cehiei), Kaja Kallas (prim-ministrul Estoniei), Michael Martin (prim-ministrul Irlandei), Xavier Bettel (prim-ministrul Luxemburgului), Mark Rutte (prim-ministrul Olandei);

4) Independenți – Rumen Radev (președintele Bulgariei), Emmanuel Macron (președintele Franței), Mario Draghi (prim-ministrul Italiei), Gitanas Nauseda (președintele Lituaniei), Viktor Orban (prim-ministrul Ungariei), Eduard Heger (prim-ministrul Slovaciei);

5) ECR – Mateusz Morawiecki (prim-ministrul Poloniei);

Însă, din perspectivă informală, influența pe care social-democrații europeni o vor căpăta în Consiliul European este una mai sporită având în vedere că președintele Bulgariei provine din rândul social-democraților bulgari, iar prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, conduce o coaliție susținută de Partidul Democrat de centru-stânga.

Aceeași perspectivă este valabilă și pentru Renew Europe, unde președintele francez Emmanuel Macron este considerat un lider influent.

În ceea ce privește formațiunea politică care a modelat parcursul Uniunii Europene încă de la fondarea sa, PPE rămâne cu un număr important de membri, cel mai proeminent din perspectiva longevității în Consiliul European fiind președintele Klaus Iohannis.

Din Consiliul European mai fac parte președintele instituției, Charles Michel, care aparține familiei politice Renew Europe, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care provine din rândurile PPE, însă cei doi nu au drept de vot. Fără a fi membri ai Consiliului European, la summit-uri participă și președintele Parlamentului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, ambele poziții fiind în prezent ocupate de lideri social-democrați – David Sassoli și Josep Borrell.

#cancelar #Consiliul Europei #Germania #Olaf Scholz

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.