Ministerul Afacerilor Interne propune reguli dure pentru șoferii cu mașini înmatriculate peste hotare care încalcă regulile de circulație în Republica Moldova, inclusiv termene clare de notificare și mecanisme de identificare transfrontalieră.

Proiectul de lege publicat de MAI prevede că șoferii nerezidenți sau proprietarii vehiculelor înmatriculate în alte state vor putea fi notificați prin aviz de încălcare în termen de până la 11 luni de la inițierea procedurii de constatare a contravenției.

În situațiile în care datele de identificare nu sunt disponibile imediat, notificarea va fi emisă în cel mult 5 luni de la stabilirea informațiilor complete despre persoana vizată.

Identificarea contravenienților se va face prin schimb transfrontalier de date, utilizând mecanisme internaționale de cooperare, inclusiv sisteme electronice dedicate. Autoritățile vor putea stabili identitatea conducătorului auto, a proprietarului, posesorului sau utilizatorului final al vehiculului, iar dacă proprietarul nu se afla la volan, acesta va fi obligat să comunice numele șoferului în termen de 60 de zile lucrătoare de la primirea avizului.

Avizul de încălcare va fi transmis într-o limbă accesibilă persoanei vizate și va conține toate informațiile esențiale: data și locul faptei, abaterea comisă, sancțiunea aplicabilă, modalitatea de plată a amenzii și dreptul la contestare. Amenzile vor putea fi achitate inclusiv prin servicii guvernamentale electronice, cu posibilitatea plății a jumătate din sumă în condițiile stabilite.

Totodată, proiectul garantează dreptul la apărare, inclusiv posibilitatea șoferilor nerezidenți de a participa online la examinarea cauzei contravenționale. Autoritățile susțin că noile prevederi vor reduce impunitatea în trafic, vor descuraja comportamentul periculos la volan și vor contribui la creșterea siguranței rutiere pentru toți participanții la trafic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

VEZI ȘI: Mașina nu mai este demult doar un mijloc de transport care reflectă statutul social al persoanei. Pentru tot mai mulți moldoveni, ea a devenit o necesitate care apasă serios bugetul familiei. În 2026, întrebarea nu mai este ce mașină ne dorim, ci dacă ne mai permitem una.

#numere straine #amenda #sofer

Președintele american Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu s-ar putea întâlni pe 19 februarie, înainte ca Trump să convoace prima reuniune a „Consiliului pentru Pace”. Casa Albă intenționează să folosească întâlnirea pentru a impulsiona implementarea celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului în Gaza și pentru a strânge fonduri pentru reconstrucție, scrie Axios.

„Va fi prima reuniune a Consiliului pentru Pace și o conferință de strângere de fonduri pentru reconstrucția Gazei”, a declarat un oficial american.

Planurile pentru summit sunt încă în stadii incipiente și se pot modifica, iar Casa Albă a refuzat să comenteze.

Majoritatea aliaților occidentali nu s-au alăturat consiliului, exprimând scepticism față de mandatul său larg și dreptul de veto exclusiv al lui Trump. Unii au comparat inițiativa cu un posibil „Consiliu de Securitate alternativ al ONU”. În prezent, consiliul are 27 de membri și este prezidat de Trump, fiind autorizat de Consiliul de Securitate al ONU să supravegheze implementarea armistițiului, guvernarea și reconstrucția în Gaza.

Administrația Trump a început să contacteze zeci de țări pentru invitații și logistică, planificând întâlnirea la Institutul pentru Pace, redenumit recent în cinstea președintelui.

Oficialii americani au precizat: „Nimic nu a fost confirmat încă, dar administrația planifică acest lucru și a început să verifice ce lideri pot participa.”

Implementarea celei de-a doua faze a armistițiului avansează lent. Israelul a redeschis punctul de trecere Rafah către Egipt, însă doar un număr mic de palestinieni au putut să treacă. Un guvern tehnocratic palestinian a fost înființat, dar operează încă din Egipt. Administrația Trump și mediatorii Egipt, Qatar și Turcia încearcă un acord de demilitarizare cu Hamas, însă Israelul a avertizat că fără dezarmare nu va retrage forțele și nu va permite reconstrucția.

Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a declarat că „toată infrastructura militară, teroristă și ofensivă, inclusiv tunelurile și instalațiile de producție a armelor, va fi distrusă și nu reconstruită”. Waltz a adăugat că „observatori internaționali independenți” vor supraveghea procesul, iar un program internațional va răscumpăra armele de la membrii Hamas, cu integrarea unora dintre foștii membri în noile forțe de securitate guvernamentale.

Netanyahu, sceptic față de planul SUA, susține că Hamas va avea 60 de zile pentru dezarmare, după care Israelul ar putea relua acțiuni militare. Oficialii americani neagă și spun că procesul va dura mult mai mult, iar planul de 100 de zile prezentat de Jared Kushner prevede doar faza inițială de demilitarizare.

Dacă va avea loc, întâlnirea Consiliului pentru Pace ar fi prima reuniune publică a lui Netanyahu cu lideri arabi și musulmani după atacurile din 7 octombrie și conflictul din Gaza. Obiectivul rămâne consolidarea armistițiului și sprijinirea reconstrucției regiunii, cu implicarea mai multor actori internaționali