Salarii mai mari, accesul la un sistem de sănătatea calitativ, educație mai bună și justiție echidistantă. Acestea sunt doar câteva din avantajele pe care le deduc moldovenii dintr-o eventuală unire cu România. Datele au fost prezentate într-un nou sondaj publicat astăzi, „Percepțiile privind viitorul Moldovei: între status quo, riscuri geopoliticie, politici europene și unire”.

Sondajul a fost realizat în perioada 12 -27 aprilie de către compania IMAS pe un eșantion de 1103 respondenţi în 12 unităţi administrativ-teritoriale, cu o rată de eroare de ±3.0%.

Potrivit statisticii, despre salarii și pensii mai mari, 24% au menționat în primul rând, 15% în al doilea rând și alți 10% în al treilea rând.

Privitor la dreptul de a munci în țările UE, 18% au răspuns în primul rând, 13% în al doilea și 9% în al treilea.

Despre Servicii medicale de calitate, 7% au considerat în primul rând, 12% în al doilea și 10% în al treilea rând după avantaje.

9% dintre respondenți au clasat în primul rând accesul la un sistem educaţional mai bun, 7% în al doilea rând și 6% în al treilea rând.

În diagrama de mai jos puteți observa felul în care intervievații au clasificat și celelalte avantaje.

PDF Loading...

#avantaje #sondaj #Unirea cu Romania

Prețurile locuințelor din Chișinău au ajuns la niveluri de peste două ori mai mari decât cele din 2019, în timp ce Banca Națională a Moldovei menține evaluarea cu privire la riscul de supraevaluare a bunurilor imobile rezidențiale, potrivit datelor din Raportul de evaluare a stabilității financiare pentru trimestrul II 2026.

Potrivit BNM, indicele agregat al prețurilor de ofertă pentru bunurile imobile rezidențiale din municipiul Chișinău a ajuns la 230,5% față de nivelul de referință din 2019. Pe piața primară, indicele a urcat la 242,6%, iar pe piața secundară la 222,2%, transmite bani.md .

Aceasta înseamnă că prețurile de ofertă sunt, în medie, de peste două ori mai mari decât la începutul perioadei de referință, iar cele mai mari creșteri sunt înregistrate la locuințele noi.

Totuși, în trimestrul II 2026 au apărut și primele semne de răcire a pieței. Indicele agregat al prețurilor de ofertă a scăzut cu 1,1% față de trimestrul precedent, în timp ce pe piața primară diminuarea a fost de 0,2%, iar pe piața secundară de 1,7%. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, însă, nivelurile rămân mult mai ridicate.

BNM arată că riscurile asociate supraevaluării bunurilor imobile rezidențiale s-au menținut și la finele trimestrului II 2026. Totodată, creditarea sectorului construcțiilor și cea pentru procurarea locuințelor continuă să crească.

Pe piața tranzacțiilor, în trimestrul II 2026 numărul total al vânzărilor-cumpărărilor de bunuri imobile a crescut cu 6,2% față de trimestrul precedent, însă a fost cu 86,9% mai mare comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Segmentul rezidențial a avansat cu 5,3% față de trimestrul precedent și cu 91,3% față de trimestrul II 2025.

În municipiul Chișinău sunt concentrate aproape jumătate din tranzacțiile imobiliare din Republica Moldova. Potrivit raportului, 46,8% din totalul tranzacțiilor de vânzare-cumpărare cu imobile rezidențiale și 15,6% din cele cu bunuri nerezidențiale au fost realizate în capitală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

BNM notează, de asemenea, că ipotecile constituie 47% din totalul tranzacțiilor de vânzare-cumpărare cu bunuri imobile din municipiul Chișinău, în creștere cu 1,1 puncte procentuale față de trimestrul precedent.

#Moldova #piata imobiliara