Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

Șor: Acționarii sunt gata să returneze suma care mi se impută și să o revendice de la beneficiarii reali ai fraudei

27 Apr. 2021, 15:37
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
27 Apr. 2021, 15:37 // Politica //  Realitatea.md

Fostul președinte al Consiliului de Administrație al Băncii de Economii, liderul Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, este gata să returneze suma de bani care i se impută și să o revendice apoi de la adevărații beneficiari ai fraudei din sistemul bancar moldovenesc. Șor a mai spus că foștii acționari ai celor trei bănci, Banca de Economii, Unibank și Banca Socială, vor cere în instanța de judecată repararea prejudiciului cauzat. De asemenea, Ilan Șor susține că este gata să ajute la deconspirarea adevăraților vinovați ai „furtului miliardului” și să contribuie la recuperarea banilor furați. Declarațiile au fost făcute marți, în cadrul unei conferințe de presă.

Potrivit lui Ilan Șor, subiectul „furtului miliardului” a fost politizat la maximum în ultimii ani, iar scopul real nu a fost niciodată aflarea adevărului, ci obținerea dividendelor politice. Mai mult, potrivit lui, băncile au fost devalizate cu mult înaintea anului 2014, iar garanțiile de stat, acordate ilegal, au fost irosite de funcționarii Băncii Naționale și cei ai Comitetului Național de Stabilitate Financiară.

„Nimeni dintre noi, acționarii și managementul băncii, nu a avut vreo legătură cu banii din bugetul de stat. Noi nu i-am primit și nu i-am folosit. Mai mult decât atât, în momentul înlăturării noastre de la conducere, toate cele trei bănci dețineau active importante, de care am fost practic deposedați. În perioada următoare, vom depune plângeri civile și penale privind prejudiciul cauzat acționarilor”, a declarat liderul Partidului „ȘOR”.

El a precizat că intenționează să obțină recuperarea prejudiciului și să direcționeze acești bani în bugetul de stat.

„Chiar dacă nu am fost printre beneficiarii banilor furați și am demonstrat acest lucru, eu sunt gata să achit integral suma de bani pe care o invocă instituțiile de drept atunci când formulează pretenții juridice față de mine. Sunt gata să garantez plata acestor resurse financiare”, a menționat Ilan Șor.

De asemenea, Ilan Șor pune la îndoială faptul că procurorii vor să investigheze în mod obiectiv cazul legat de frauda bancară.

„Nu înțeleg poziția Procuraturii care, intenționat, îmi limitează dreptul de a participa la ședințele de judecată, solicitând arestarea mea. Eu am sarcina de a ajuta Procuratura în procesul de investigare, să prezint informații noi și extrem de importante. Nu vreau să admit faptul că Procuratura se teme de prezența mea și de informațiile pe care le pot furniza”, a mai spus Șor.

În final, Ilan Șor a solicitat Băncii Naționale și Ministerului Finanțelor să înceapă un dialog atât cu el, cât și cu avocații săi privind despăgubirile pentru daunele provocate băncilor și statului. Președintele Partidului „ȘOR” a mai accentuat faptul că intenționează să recupereze banii de la beneficiarii reali ai furtului din sistemul bancar, indiferent de funcțiile pe care le ocupau atunci sau acum.

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 14:29
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 14:29 // Slider //  Daniela Baranovschi

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!