Spiritele s-au încins între Avocata Poporului pentru Drepturile Copilului, Maia Bănărescu, și Avocata Poporului în demisie, Natalia Moloșag, informează Realitatea.md. Cele două apărătoare s-au acuzat reciproc în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Maia Bănărescu a acuzat-o pe Moloșag de faptul că a adus prejudicii imaginii Oficiului Avocatului Poporului și că a denigrat colectivul. De cealaltă parte, Natalia Moloșag a acuzat-o pe Bănărescu și pe echipa din cadrul Oficiului Ombudsmanului, că ar fi sabotat-o fiind deranjați de un audit pe care l-a inițiat Moloșag în privința gestionării patrimoniului Oficiului.

Avocata Poporului pentru Drepturile Copilului spune că Moloșag, în cadrul conferinței de presă, în loc să răspundă acuzațiilor care i s-au adus, ar fi încercat să schimbe focusarea prin denigrarea colectivului.

„Dar această instituție are o memorie instituțională, are o poziție, iar în timp a devenit o instituție credibilă inclusiv pe plan internațional. Ce ați făcut dumneavoastră pe data de 1 decembrie, ne-ați denigrat complet. Vreau să vă spun că partenerii noștri externi au refuzat și refuză să mai colaboreze cu noi”, a declarat Maia Bănărescu.

De asemenea, apărătoarea drepturilor copilului spune că Natalia Moloșag ar fi comunicat deficitar cu angajații Oficiului și că acest lucru a dus la lipsă de încredere și înțelegere între părți.

„Doamna Moloșag nu a avut nicio ședintă cu colectivul în care să vorbească despre priorități sau să vorbească despre ce se așteaptă în continuare. Colegii vorbeau că: de fiecare dată când întrebau ceva – primeau răspunsul că vor afla, atunci când li se va comunica. Această lipsă de comunicare și lipsă de informare trezește întotdeauna niște suspiciuni”, mai spune Bănărescu.

De cealaltă parte, Natalia Moloșag a respins acuzațiile și a afirmat că de fapt sabotajul față de noua Avocată a Poporului ar fi pornit după ce Moloșag a inițiat o inventariere a bunurilor instituționale.

„Reacția mea a venit referitor la informațiile, care au fost plasate în spațiul public. Acestea au fost plasate cu rea intenție, la insistența persoanelor care au demisionat din Oficiul Avocatului Poporului, pentru faptul că eu le-am cerut să se supună comisiei de inventariere și să prezintă informații pentru a stabili dacă a fost gestionat corect patrimoniul sau bugetul instituției”, a declarat Natalia Moloșag.

Realitatea.md menționează că Natalia Moloșag și-a depus cererea de demisie, după ce în spațiul public s-a iscat un scandal legat de aflarea unei persoane terțe în Oficiul Avocatului Poporului. Este vorba despre Dumitru Godorog, care a fost condamnat pentru proxenetism, și care nefiind angajat oficial în cadrul instituției participa la întrunirile de rang înalt, s-a deplasat în penitenciar alături de Natalia Moloșag. Avocata susține că Dumitru era asistentul ei și că avea semnat cu el un contract de prestare servicii.

#Avocata Poporului #Avocatul Copilului #Maia Banarescu #Natalia Molosag

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.