Cererea de demisie a Avocatului Poporului, Natalia Moloșag a fost depusă și recepționată de reprezentanții Parlamentului. În cererea sa, Moloșag a ținut să precizeze că demisionează din funcția de ombudsaman, începând cu data de 2 decembrie, în legătură cu informațiile apărute în spațiul mediatic și pentru a nu aduce denigrare imaginii Instituției Naționale de Protecție a Drepturilor Omulului.

Anunțul precum că pleacă de la cârma Oficiului Avocatului Poporului a fost făcut în dimineața zilei de joi, 2 decembrie, pe o rețea de socializare.

Amintim că, Natalia Moloșag a făcut miercuri, 1 decembrie mai multe dezvăluiri în cadrul unei conferințe referitor la informațiile apărute în spațiul public, referitor la statutul unei persoane apropiate acesteia, Dumitru Godorog, care deși nu este angajat oficial apărea permanent alături de aceasta.

Ombudsmana a precizat că, acesta este un fost client de al ei, care a fost condamnat la 4 ani cu suspendare pentru proxenetism, iar pentru a-l reintegra în societate ea l-a angajat în cadrul biroului ei de avocați pe care-l conducea până la numirea în funcția de demnitate publică. Acum acesta ar face voluntariat în cadrul Oficiului Ombudsmanului și o ajută în administrarea treburilor, fiindu-i „o persoană loială și de încredere”.

De asemenea, Avocata Poporului a declarat că, Dumitru Godorog îi asigură paza, după ce a primit amenințări în adresa ei. Totodată, Moloșag a spus că este gata să-și prezinte demisia, doar după ce va finisa „auditul intern al instituției”, iar organele de drept se vor expune asupra situației pe care o descrie că ar fi precară, din cauza managementului prost de până acum.

Avocata Poporului, Natalia Moloșag a ajuns în gura presei după ce bloggerul Eugen Luchianiuc a scris într-un articol despre legăturile Nataliei Moloșag cu Dumitru Godorog, persoană condamnată anterior pentru proxenetism.

Acesta și-a recunoscut integral vinovăția, precum că din 2012 – până la momentul reținerii, 2017, a atras persoane la prostituție, cu însușirea de foloase pe urma prestării de servicii cu caracter sexual online.

Subiecte din aceeași conferință de presă:

Natalia Moloșag a fost aleasă în funcția de Ombudsman al poporului la data de 23 septembrie, pentru ea oferindu-și votul 55 de deputați.

#avocatul poporului #Natalia Molosag #parlament

Prețurile carburanților au crescut puternic în mai multe țări europene, însă diferențele dintre state sunt uriașe. În timp ce în unele țări un litru de benzină costă mai puțin de 1,5 euro, în altele prețul trece de 2,5 euro, potrivit unei analize publicate de Blick, pe baza datelor Touring Club Suisse (TCS).

Cea mai ieftină benzină dintre cele 19 țări analizate se găsește în Kosovo, unde un litru de benzină 95 costă aproximativ 1,39 euro, iar motorina – circa 1,59 euro. Croația urmează cu aproximativ 1,68 euro pentru benzină și 1,80 euro pentru motorină. Suedia este o altă surpriză, cu un preț de aproximativ 1,54 euro pentru benzină și 1,92 euro pentru motorină.

În România prețurile sunt mai mici decât în multe dintre statele din vestul Europei. Datele TCS indică aproximativ 1,82 euro pentru un litru de benzină și 1,92 euro pentru motorină.

La polul opus se află Danemarca, unde benzina costă aproximativ 2,55 euro litrul, iar motorina ajunge la 2,65 euro. În Olanda, prețurile sunt de circa 2,49 euro pentru benzină și 2,47 euro pentru motorină. Germania are un preț de aproximativ 2,31 euro pentru benzină și 2,33 euro pentru motorină.

Franța și Elveția se numără, de asemenea, printre țările cu prețuri ridicate. Potrivit datelor TCS, benzina ajunge în Franța la aproximativ 2,05 euro, iar motorina la circa 2,17 euro. În Elveția, benzina costă aproximativ 2,28 euro, iar motorina ajunge la circa 2,62 euro litrul.

În cazul Spaniei, un litru de benzină costă aproximativ 1,68 euro, iar motorina – 1,78 euro. Analiza Blick arată că diferențele dintre țări sunt influențate inclusiv de politica fiscală, Spania aplicând reduceri fiscale pentru carburanți.

Astfel, între Kosovo, unde benzina costă aproximativ 1,39 euro litrul, și Danemarca, unde ajunge la 2,55 euro, diferența este de peste 1,1 euro pentru fiecare litru. La un rezervor de 50 de litri, diferența poate ajunge la aproape 60 de euro.

În acest clasament nu se regăsește și Republica Moldova, însă prețurile de la noi pot fi puse în oglindă cu cele europene. Pentru 23 septembrie, ANRE a stabilit un preț maxim de 34,04 lei pentru un litru de benzină A95 ( 1,69 euro) și de 36,63 lei pentru un litru de motorină (1,82 euro), ceea ce plasează Moldova printre țările europene cu prețuri mai ridicate la carburanți, dar nu în zona celor mai scumpe piețe din Europa.