Dmitri Godorog, cunoscut în spațiul public ca „proxenetul condamnat” și mâna dreaptă a Avocatului Poporului, a avut încheiat un contract de prestări servicii pe un termen între 1 octombrie-31 decembrie 2021, pe bază de voluntariat, în cadrul Oficiului pentru a-i asigura securitatea Nataliei Moloșag, a-i fi șofer și, în general pentru a o face „funcțională”. Asta a spus-o însăși Natalia Moloșag în cadrul unei conferințe de presă susținute miercuri, 1 decembrie curent, la sediul instituției pe care o conduce. Ba mai mult, recent a lipit tapete și a pus lumină. Ei bine, dar cum explică contractarea anume a lui Dmitri Godorog pentru aceste servicii diverse?

„Pentru a aduce claritate, am fost avocata lui Dmitri Godorog într-un dosar penal în care și-a recunoscut vina și și-a ispășit pedeapsa. Mi-am asumat reîncadrarea acestuia în societate post-condamnare, pentru că misiunea unui apărător este inclusiv asigurarea incluziunii sociale și creșterea toleranței față de foștii deținuți prin implicări în acțiuni de interes comunitar importante pentru ei și pentru societate. Din 2018, i-am oferit posibilitatea să dețină o funcție (asistent) în Cabinetul de avocatură a Nataliei Moloșag. Timp de trei ani s-a manifestat ca o persoană punctuală, responsabilă, integră și empatică… A fost voluntar în cadrul Liniei Verzi”, a explicat Natalia Moloșag, adăugând mai târziu că această șansă i-a fost oferită și pentru salariul mic cu care l-a achitat, fără să spună suma exactă.

A continuat colaborarea cu el, pentru că a avut nevoie de o persoană care să îndeplinească muncă auxiliară, atunci când a preluat mandatul de Avocat al Poporului. „L-am contractat temporar în baza unui contract de prestări servicii, cu titlu gratuit. Dumnealui a decis să facă voluntariat din șansa pe care i-am dat-o. Nu a fost implicat în activitățile mandatului meu, nu a avut acces la date cu caracter personal sau competențe de decizie. A fost personal tehnic, care m-a ajutat cu deplasarea fizică și cu protecția integrității, deoarece am fost amenințată”.

Întrebată dacă o persoană care nu este un angajat al Oficiului a avut dreptul să fie prezentă cu ea în cadrul unei vizite de monitorizare în Penitenciarul Lipcani, Natalia Moloșag a dat de înțeles că a fost „o scăpare din lipsa de experiență” în calitate de manager al unei instituții publice, în contextul în care în ultimii 15 ani a exercitat doar funcția de avocată.

„Posibil în asta și a fost scăparea mea. În anul 2019, PNUD a donat un automobile Peugeot de șase-opt locuri. În cadrul Oficiului sunt angajați doi șoferi de peste 70 de ani dintre care niciunul nu vrea să se așeze la volan, ba pentru că este mare, ba pentru că nu prevede permisul de conducere. Dmitri și-a asumat această obligație. Consiliul pentru prevenirea torturii m-a invitat să particip la ultima vizită de monitorizarea în penitenciar din cadrul actualei echipe”, a povestit Natalia Moloșag.

Potrivit acesteia, nemijlocit în interiorul instituției de tip închis a avut nevoie de Dmitri Godorog pentru securitate, dar „asta nu înseamnă că mă tem de deținuți”. „Sunt paznici, dar Republica Moldova are o problemă – la 300 de deținuți sunt șase angajați într-un penitenciar. În plus, sunt prevederi că, în cadrul vizitei de monitorizare privind tortura, să nu participe colaboratori ai instituției de tip închis, astfel încât deținuții să aibă încredere și să comunice deschis despre problemele de acolo, fără a avea repercursiuni”.

Cât despre de ce în prezent Dmitri Godorog nu o însoțește, Natalia Moloșag a declarat că acesta i-a comunicat că nu mai îndeplinește contractului. „Este gata să se retragă pentru a nu afecta imaginea Oficiului”. „Eu nu știu unde este. Nu e la muncă. Azi sunt protejată de consiliera mea Diana Mazniuc”.

Conferința de presă integrală a Nataliei Moloșag din 1 decembrie 2021
a fost transmisă integral de colegii de la RLIVE.MD și RLIVE TV.

#avocatul poporului #Dumitru Godorog #Natalia Molosag

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.