Primăria din Comrat nu va oferi angajaților sporul salarial în valoare de 1300 de lei, anunțat anterior de Guvern. Potrivit primarului municipiului Comrat, Serghei Anastasov, în timp ce autoritățile centrale au anunțat majorări de salarii cu 1300 de lei, primăriile au fost lăsate să se descurce singure. Edilul de Comrat spune că n-are fonduri pentru a majora lefurile bugetarilor și acuză Guvernul că a încălcat legea atunci când a aprobat majorări salariale fără acoperire financiară, notează ipn.md.

Potrivit legii bugetului de stat, în anul 2023 tuturor bugetarilor li se acordă un spor salarial în valoare de 1300 de lei. Potrivit primarului municipiului Comrat, Guvernul a solicitat primăriilor să majoreze salariile funcționarilor, însă fără a aloca bani din bugetul de stat în acest sens.

„Dacă se majorează bugetul primăriilor cu 20%, doar atunci putem majora bugetul salariaților tot cu 20%, nu cu 100%. Acum trebuie să găsim 1300 de lei ca să-i plătim angajaților. Noi nu avem bani pentru așa ceva. Unde să-i găsim? Să ne punem ochelari și să-i căutăm? Noi nu avem posibilitatea să venim cu această majorare. Avem nevoie de peste 5 milioane de lei, avem nevoie de alte 2 milioane lei, bani pe care-i achităm structurilor statului. În total, sunt 7-8 milioane de lei. De unde să-i luăm? Nu majorăm salariile, nu avem posibilitate. Guvernul a încălcat legea care prevede că dacă nu sunt bani, nu trebuie să existe majorări de salarii”, a spus Serghei Anastasov în cadrul emisiunii „Puncte de Reflecție” de la Vocea Basarabiei.

Potrivit primarului, municipiul Comrat se dezvoltă, însă nu poate fi vorba de investiții locale. Edilul spune că cele mai multe proiecte din oraș sunt finanțate de partenerii externi ai țării, bugetul local fiind prea mic pentru proiecte de modernizare a infrastructurii.

„Noi deschidem locuri de muncă. Încă din 2017 am atras investiții mari, compania Fujikura a deschis peste 1000 de locuri de muncă. Mai sunt și alte companii, cum ar fi Kaufland. Cei mai mulți bani în buget sunt de la aceste companii. Din banii proprii nu prea reușim să realizăm multe pentru oraș. Beneficiem de proiecte europene. Avem un drum de ocolire de 28 de milioane de euro, drumul este finalizat. Acum se construiește și liceul „Mihai Eminescu”, acolo sunt investiți aproape 20 de milioane de lei. Cel mai mare investitor pentru oraș este Turcia, avem proiecte finanțate de Turcia de 400 de milioane de lei. În ultimii ani a fost construit un stadion nou, Casa de Cultura a fost reparată integral. Acum avem un alt proiect finanțat de Germania, prin intermediul GIZ, sunt construite terenurile de sport”, a mai spus primarul municipiului Comrat.

Anterior și președinții mai multor raioane au anunțat că nu au bani pentru a majora lefurile bugetarilor cu 1300 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Premierul Natalia Gavrilița a menționat că administrațiile publice locale care nu au bani pentru aceste majorări se pot adresa pentru suport Ministerului Finanțelor. În replică, Ministerul Finanțelor le cere APL-urilor să-și prioritizeze cheltuielile.

#bani #fond #Serghei Anastasov

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.