Republica Moldova va primi 24,4 milioane de euro de la Germania, sub formă de grant, pentru sprijinirea procesului de aderare la Uniunea Europeană și modernizarea țării. Anunțul a fost făcut de Ambasadorul Germaniei în Republica Moldova, Hubert Knirsch, în cadrul unei întrevederi cu premierul Alexandru Munteanu.

Acordurile pentru recepționarea finanțării urmează să fie negociate și semnate în perioada următoare.

„Germania va oferi 14,4 milioane de euro asistență tehnică pentru sprijinirea procesului de aderare, construirea unei economii puternice și inovatoare, cooperare tehnică pentru îmbunătățirea serviciilor locale, proiecte implementate de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

Alte 10 milioane de euro vor fi acordate pentru proiectul „Protecția copiilor și accesul la servicii de apă, sanitație și igienă, de sănătate și sociale pentru refugiații ucraineni și comunitățile gazdă din Republica Moldova”, implementat de Banca Germană de Dezvoltare KfW și UNICEF”, se arată în comunicatul emis de Guvern.

Șeful Executivului a mulțumit pentru acest sprijin suplimentar, menționând contribuția semnificativă a Germaniei la Fondul de reducere a vulnerabilității energetice, din care se achită compensațiile la energie.

De asemenea, în cadrul întrevederii, oficialii au discutat despre oportunitățile de extindere a colaborării economice, Germania fiind unul dintre principalii parteneri comerciali și investitori ai țării noastre. A fost salutată și organizarea Forumului de Afaceri Germania–România–Moldova, care va avea loc joi, 27 noiembrie, la Stuttgart, reuniind comunitățile de afaceri din cele trei țări.

Un alt subiect important al discuțiilor a vizat cooperarea în domeniul educației, Germania fiind modelul și partenerul țării noastre în implementarea învățământului dual. Părțile și-au exprimat susținerea pentru deschiderea unui birou de legătură al Institutului Goethe la Chișinău, o inițiativă care va contribui la intensificarea schimburilor culturale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că, în prezent, în țara noastră activează 429 de companii cu capital german, inclusiv investitori și angajatori majori precum Dräxlmaier, Steinel, Südzucker, Gebauer&Griller și Kaufland. Conform datelor din 2024, Germania este al șaselea partener comercial al Republicii Moldova.

#aderare UE #Germania #grant #Moldova

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.