Stare civilă a refuzat să înregistreze căsătoria cuplului LGBT Angelica Frolov și Leo. Activista anunță că va fi inițiat un proces de judecată comun.

Din spusele ei, există și alte cupluri care sunt în aceeași situație. Numele altor persoane, însă, nu pot fi dezvăluită actualmente, precizează Frolov.

„Astăzi am fost contactată de doamna amabilă de la ASP, mi-a spus că pot veni să iau refuzul. Am venit, ne-am zâmbit una alteia, am semnat copia, ne-am urat o zi bună și am plecat. Simplu, calm, repede. Pentru că nu suntem unicul cuplu implicat în acest proces (nu pot face publice numele celorlalte persoane), așteptăm să primim toate refuzurile și mergem într-un proces comun. Apropo, încă nu e târziu să vă alăturați nouă, dacă sunteți un cuplu homosexual și vreți să vă cereți dreptul de a fi recunoscut prin lege”, notează Frolov.

Cuplul a anunțat pe 1 martie că a depus cerere la starea civilă pentru a-și oficializa relația. Activista spunea atunci că în caz de refuz va merge în instanță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La sfârșitul lui ianuarie. Angelica, care este lesbiană și Leo, persoană non-binară trans-masculină, care a ales să păstreze genul feminin în acte, au anunțat că vor merge în instanță dacă nu li se înregistrează oficial căsătoria. S-a întâmplat după ce s-a aflat despre decizia CEDO din 17 ianuarie 2023, iar cuplul este decis să lupte pentru a deveni o familie recunoscută din punct de vedere legal în Republica Moldova.

Mai mult, după ce biserica a criticat eventuala recunoaștere a căsătoriilor persoanelor de același sex, Genderdoc-M spunea că va depune o plângere pe numele Mitropolitului Vladimir, acuzat de comunitate că instigă la ură.

Pe 17 ianuarie 2023, CEDO a decis ca țările care fac parte din Consiliului Europei, inclusiv Republica Moldova, trebuie să recunoască și să protejeze prin lege familiile formate din persoane de același sex, ceea ce înseamnă că autoritățile au obligația să asigure, fără discriminare, recunoașterea legală a cuplurilor LGBT+.

Fostul ministru al justiției, Sergiu Litvinenco, ezita să spună atunci dacă vor putea fi oficializate căsătorii ale persoanelor LGBT în Republica Moldova. El afirma că nu cunoaște despre decizia CEDO și că are nevoie să se documenteze la subiect.

Cazul pe marginea căruia s-a pronunțat CEDO vizează Rusia și se referă la trei cupluri LGBT. În presa internațională acesta este numit „Fedotova și aliații versus Rusia”. Înainte de a merge în instanța internațională, persoanele au depus cereri pentru a-și oficializa relațiile la trei oficii de stare civilă, însă au primit refuz. Solicitanții acuzau că au fost discriminați în Federația Rusă din cauza orientărilor lor sexuale.

#casatorii #Frolov #LGBT #proces #stare civilă

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.