Starea de urgență – contestată la Curtea Constituțională! Batrîncea: Orice abuz va fi acoperit de situația excepțională

Blocul Comuniștilor și Socialiștilor din Parlamentul Republicii Moldova contestă la Curtea Constituțională instituirea stării de urgență, aprobată ieri cu voturile deputaților PAS. Opoziția parlamentară califică drept un abuz introducerea stării de urgență la nivel național pentru o perioadă de 60 de zile. Potrivit deputaților PSRM-PCRM, sub paravanul stării de urgență, guvernarea ar aplica cenzura în raport cu instituțiile media și ar împiedica organizarea protestelor.

Vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, spune că decizia privind instituirea stării de urgență este nejustificată în condițiile în care Moldovagaz deja a transferat plățile către Gazprom, epuizând astfel riscul sistării livrării gazelor naturale. Potrivit lui Batrîncea, oferirea tuturor competențelor instituționale către Comisia pentru Situații Excepționale este inexplicabilă, în condițiile în care PAS deține toată puterea în stat.

„Legal, instituțional, ei au la dispoziție toate pârghiile necesare. Au votat bugetul, politica bugetar-fiscală, au Guvern, ministere. Apropo, numărul ministerelor a fost majorat. Au Parlamentul, Președinția. Pentru ce este nevoie de situație excepțională? Juridic, introducerea acestei stări excepționale nu are nicio acoperire”, a spus Vlad Batrîncea.

Opoziția parlamentară spune că miza instituirii stării de urgență este de a bloca orice tentative de protest ale cetățenilor, în condițiile unei situații pandemice alarmante și a unor facturi majorate la gazele naturale.

„În proiectul instituirii stării de urgență găsim că pe o perioadă de 60 de zile, mass-media din Republica Moldova va fi cenzurată de SIS. În perioada excepțională vor fi măsuri restrictive, inclusiv, a protestelor. În perioada excepțională, cu derogare de la lege, vor putea aproba orice decizii, fără Parlamentul Republicii Moldova. În perioada excepțională pot face orice, orice abuz va fi acoperit de situația excepțională”, mai spune Batrîncea.

Deputații PSRM-PCRM contestă la Curtea Constituțională instituirea stării de urgență și organizarea ședinței extraordinare de astăzi a Parlamentului, însă se arată sceptici în privința imparțialității Înaltei Instanțe.

„Mergem la Curtea Constituțională ca să stabilim aceste încălcări ale legii și Constituției. Nu suntem prea optimiști în raport cu acel nucleu de partid, care astăzi este la Curtea Constituțională. Însă dacă trebuie să ajungă situația la absurd, să ajungă. Mergem la Curtea Constituțională și atacăm acele ilegalități pe care le-am urmărit cu toții la ședința de astăzi și de ieri”, a menționat Vlad Batrîncea.

Potrivit legii, pe perioada stării de urgență, are loc dispunerea, la necesitate, a raționalizării consumului de gaze naturale și a altor resurse energetice. De asemenea, are loc instituirea unui regim special de procurare a gazelor naturale în regim rapid, în caz de necesitate și alocarea mijloacelor financiare pentru asigurarea procurării volumelor necesare de gaze naturale, în caz de necesitate. În plus, pe perioada stării de urgență are loc coordonarea activității instituțiilor media.

#Batrincea #stare de urgenta #Curtea Constitutionala

Tot mai mulți tineri din Generația Z (vârsta între 11-28 de ani) adoptă un nou comportament în ceea ce privește convorbirile telefonice: nu mai răspund cu tradiționalul „alo” sau altă formulă de salut. În schimb, aceștia ridică receptorul – sau acceptă apelul – și așteaptă în tăcere ca persoana care a inițiat apelul să înceapă conversația, scrie Cancan.md.

Fenomenul a fost remarcat de mai mulți profesioniști din domeniul resurselor umane, care spun că în cadrul apelurilor programate, tinerii candidați Gen Z nu mai simt nevoia să salute atunci când răspund. Această schimbare aparent minoră de etichetă a declanșat un val de reacții online, în special din partea celor care au crescut într-o cultură a apelurilor telefonice mai formale.

Explicațiile tinerilor sunt diverse. Unii susțin că această atitudine este o formă de protecție împotriva apelurilor spam, roboților telefonici sau tentativelor de fraudă. În mod frecvent, sistemele automate se activează doar după ce interlocutorul uman rostește „alo” – astfel, tăcerea devine un filtru eficient.

Alții invocă teama tot mai prezentă că vocea lor ar putea fi înregistrată și folosită ulterior în scopuri frauduloase. Anumiți experți în securitate cibernetică au atras atenția că există riscul ca înregistrări vocale să fie folosite pentru clonare vocală sau în atacuri de tip „deepfake”.

Pe lângă temerile legate de securitate, există și o dimensiune culturală și generațională. Generația Z, crescută într-o eră digitală dominată de mesaje text și comunicare asincronă, privește apelurile telefonice ca pe o formă invazivă de contact. În acest context, ei consideră firesc ca cel care inițiază apelul să își asume responsabilitatea de a-l deschide.

Această practică generează confuzie în rândul celor mai în vârstă, pentru care formula „alo” este încă o convenție de bază. Mulți o percep ca pe un minim gest de politețe, iar absența acestuia este interpretată drept neglijență sau lipsă de bună creștere.

Cu toate acestea, specialiștii în comunicare subliniază că eticheta telefonică, asemenea altor norme sociale, este în continuă evoluție. În fond, cuvântul „alo” însuși a fost popularizat abia la sfârșitul secolului al XIX-lea, la recomandarea lui Thomas Edison, odată cu extinderea utilizării telefonului.

În era telefoanelor fixe, fără identificator de apel, era firesc să începi cu un salut și o prezentare. Astăzi, însă, majoritatea apelurilor se desfășoară pe dispozitive mobile personale, între interlocutori cunoscuți, ceea ce reduce nevoia formalităților.

Un alt factor care contribuie la schimbare este faptul că tinerii, în special cei sub 25 de ani, preferă să evite interacțiunile vocale spontane. Studiile recente arată că mulți consideră apelurile telefonice stresante, preferând să comunice prin mesaje scrise, unde au timp să își formuleze răspunsurile.

Chiar și în mediul profesional, tot mai multe discuții se mută pe platforme precum Slack, Teams sau e-mail, iar apelurile devin planificate și rare. În acest context, regulile vechi par tot mai puțin relevante pentru noile generații.

Unii psihologi consideră că această schimbare reflectă o adaptare firească la noile realități tehnologice și sociale. Alții, însă, avertizează că evitarea contactului direct și a exprimării verbale ar putea duce la erodarea abilităților de comunicare interpersonală.