În trimestrul III 2021 (lunile iulie, august, septembrie), rata șomajului în Republica Moldova a scăzut la 2,5%, în comparație cu datele înregistrate în trimestrul III, anul 2020 (3,4%). Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbații, care au constituit 70,2% din total șomeri și persoanele din mediul urban – 53,5%.

Rata şomajului la bărbaţi a fost de 3,3%, iar la femei – de 1,6%; în mediul urban – 2,6% și în mediul rural – 2,4%. În rândul persoanelor de 15-24 ani rata șomajului a constituit 7,0%, valoarea acestui indicator a înregistrat disparități importante pe medii (4,0% în mediul urban și 9,0% – rural), iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 4,7% și a înregistrat disparități importante pe sexe (6,1% pentru bărbați și 2,5% pentru femei).

Pe de altă parte, populaţia ocupată a constituit 885,7 mii persoane, fiind în creștere (cu 2,6%) față de trimestrul III 2020 (863,4 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea bărbaților în populația ocupată este mai mare față de cea a femeilor (52,5% bărbați și 47,5% femei), iar ponderea persoanelor ocupate din mediul rural a fost mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul urban (56,5% mediul rural și, respectiv, 43,5% mediul urban).

Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste (proporţia persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste față de populația totală din aceeași categorie de vârstă) a fost de 41,8%, fiind mai înaltă față de nivelul anului precedent (40,1% în trimestrul III 2020). Rata de ocupare a bărbaților (47,2%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (37,1%). În distribuţia pe medii de reşedinţă acest indicator a avut valoarea 46,2% în mediul urban și 38,9% în mediul rural. Rata de ocupare a populației în vârstă aptă de muncă (16-58 ani pentru femei și 16-62 ani pentru bărbați) a fost de 53,8%, a populației în vârstă de 15-64 ani – 49,8%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a înregistrat valoarea de 31,5%.

Analiza ratelor de ocupare pe grupe de vârstă scoate în evidență cele mai mari discrepanțe în funcție de sexe la persoanele de 25-34 ani (pentru bărbați rata de ocupare este cu 19,7 p. p. mai mare decât pentru femei) și după medii de reședință – la persoanele de 35-44 ani (cu 11,0 p.p. mai mare pentru persoanele ocupate din mediul urban față de mediul rural). O rată de ocupare mai mare la femei față de bărbați se înregistrează doar la persoanele de 45-54 ani.

Principalele motive ale absenței temporare de la locul de muncă/activitate întreruptă/sistată din cauza pandemiei au fost concediile de odihnă (48,9%), șomajul tehnic (26,4%) și concediile de boală (24,7%) comparativ cu trimestrul III 2020, când ponderi mai mari au fost înregistrate la: șomajul tehnic (47,9%), concediile fără plată (26,6%) și staționarea/sistarea activității (22,0%).

Statistica este prezentată de Biroul Național de Statistică într-un studiu publicat recent. Datele sunt luate în vedere fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.

#BNS #somaj #sondaj

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.