Curs valutar
  • EUR
    20.1538
    -0.0635%
  • USD
    18.3383
    0.1134%
  • RUB
    0.2221
    0.2701%
  • RON
    3.7684
    -0.0398%
  • UAH
    0.4046
    0.3955%

Toate știrile

18 noiembrie 2026

Statul, mai aproape de HoReCa. A fost creată o platformă de comunicare. Scopul? Se vrea reducerea consumului de zahăr

27 Sept. 2021, 16:35
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
27 Sept. 2021, 16:35 // Actualitate //  Realitatea.md

Promovarea alimentației sănătoase și a industriei alimentare autohtone trebuie să meargă mână în mână și să fie sprijinite de autoritățile statului ca să reușim reducerea consumului excesiv de zahăr al moldovenilor.

Este concluzia majoră la care s-a ajuns în cadrul Panelul de discuții cu reprezentanții industriei alimentare și HoReCa din cadrul Campaniei de comunicare „Redu zahărul – alege ce mănânci!”.

O persoană din Republica Moldova consumă de 5 ori mai mult zahăr decât are nevoie organismul și decât este cantitatea recomandată de Organizația Mondială a Sănătății. Consumul excesiv de zahăr este o problemă de sănătate publică care îngrijorează guvernele din întreaga lume.

„Zahărul este prezent agresiv în viața noastră. E pe tejghele magazinelor, lângă casă, în apropiere de școli. Ca autoritate în sănătate batem alarma. A venit timpul să analizăm ce mâncăm, să reducem consumul de zahăr în exces. Pentru asta ne propunem să includem alimentația sănătoasă în noua Strategie de Sănătate Publică pentru următorii ani, aliniind toate acțiunile la recomandările OMS”, a declarat Daniela Demișcan, șefa direcției Sănătate Publică a Ministerului Sănătății al Republicii Moldova.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă strict reducerea aportului de zahăr la mai puțin de 10% de aportul de energie, atât pentru adulți, cât și pentru copii. Totodată, în baza datelor științifice privind cauzele apariției bolilor netransmisibile, OMS sugerează o reducere suplimentară a zahărului sub 5% din aportul total de energie, adică la 25 g/zi, echivalente cu 5 lingurițe.

„Obiceiurile alimentare nesănătoase sunt pe larg răspândite în țara noastră. Fiecare al șaptelea din zece consumă mai puțin de 5 porții de fructe și/sau legume pe zi. Asta înseamnă că mâncăm extrem de puține zaharuri naturale, dar tot mai mult zahăr care nu conține vitamine, dar multe-multe calorii ce se asimilează foarte repede și ne face să ne dorim să îl consumăm în cantități tot mai mari fără nici un folos pentru organism, dar cu multe consecințe care apar peste ani, și acestea se numesc bolile netransmisibile”, a explicat Ion Șalaru, director adjunct al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică.

Zahărul este adăugat în mâncare și băuturi, deși este prezent în mod natural în fructe, legume și lapte. Consumul excesiv de zahăr crește riscul apariției și dezvoltării bolilor netransmisibile precum: diabetul de tip 2 (DZ), hipertensiune (HTA) și bolile cardiovasculare (BCV).

„Numărul persoanelor cu diabet zaharat este în continuă creștere. Este maladia secolului, cea care provoacă schimbări metabolice. În anul 2020 erau peste 119 mii de moldoveni cu diabet, dintre care 90% cu diabet zahar de tip 2, cel care se dobândește pe parcursul vieții! Dacă până nu demult, se considera că diabetul de tip 2 este boala celor de peste 45 din ani, acum avem un număr foarte mare de tineri, adolescenți și copii chiar. Motivul îmbolnăvirilor este consumul de produse nesănătoase și implicit a consumului în exces de zahăr”, a menționat Ana Vîrtosu, doctor în nutriție și endocrinologie.

Specialiștii au enumerat o serie de acțiuni care ar spori promovarea unui mediu alimentar mai sănătos. Printre acestea ar fi: etichetarea corespunzătoare a produselor şi a meniurilor; promovarea disponibilității și accesibilității alimentelor sănătoase la nivel comunitar; modificarea meniurilor cu conținut redus de zahăr în grădinițe, școli și instituții medicale; implementarea unei serii de intervenții în sănătatea publică precum subvențiile și taxele și impozitele pentru producători.

„Noi promovăm substituirea zahărului cu fructe și legume, făcând accesibile aceste produse în școli și grădinițe. E un pas important pentru educația viitoarei generații. Lucrăm asupra etichetării produselor pentru ca acestea să fie informative, corecte și îndemnăm consumatorul să fie interesat să citească etichetele și să solicite produse cu conținut redus de zahăr”, a declarat Ghenadie Rusu, reprezentatul Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Reprezentanții industriei alimentare prezenți la Panelul de discuții au menționat că așteaptă acțiuni concrete de susținere a producătorilor autohtoni ca să rămână competitivi pe piață. Ei au sugerat că acest lucru ar putea fi realizat prin introducerea unor taxe pentru producătorii și agenții economici care produc alimente cu exces de zahăr.

Campania de comunicare „Redu zahărul – alege ce mănânci!” face parte din ciclul de campanii sociale de comunicare pe nutriție „Alege ce mănânci!”, realizate cu suportul Biroului de cooperare al Elveției în Republica Moldova prin intermediul Proiectului „Viață sănătoasă: reducerea poverii bolilor netransmisibile”. Elveția este unul dintre cei mai mari donatori în domeniul sănătății pentru Republica Moldova.

Realitatea Live

18 Nov. 2026, 14:59
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
18 Nov. 2026, 14:59 // Slider //  Daniela Baranovschi

Vladimir Plahotniuc susține că hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), prin care a fost menținută anularea sancțiunilor impuse de UE în 2023, ridică semne de întrebare și cu privire la modul în care sunt examinate dosarele sale penale în Republica Moldova. Fostul lider democrat afirmă că acuzațiile care i se aduc trebuie demonstrate prin probe, iar dreptul la apărare trebuie respectat.

Într-un mesaj transmis prin intermediul avocaților miercuri, 18 noiembrie, Plahotniuc a precizat că instanța europeană nu s-a pronunțat asupra vinovăției sale, ci a verificat dacă Consiliul UE a respectat procedurile atunci când a decis să-i impună sancțiuni. Potrivit acestuia, Consiliul s-a bazat pe informații din dosarele penale din Republica Moldova, fără să verifice dacă, în cadrul acestora, i-au fost respectate drepturile.

„O acuzație nu devine adevăr doar pentru că este repetată în comunicatele procuraturii, în discursurile guvernării, în presă și la televizor”, a scris Plahotniuc.

Acesta a invocat mai multe presupuse încălcări de procedură în dosarele penale care îl vizează. Printre acestea se numără modul în care au fost formulate capetele de acuzare, utilizarea declarațiilor unui martor protejat și înlocuirea unui judecător fără respectarea procedurii de repartizare aleatorie a dosarului. De asemenea, Plahotniuc a criticat ceea ce consideră a fi o încălcare a prezumției de nevinovăție.

„Sunt întrebări juridice, nu emoționale. Exact de tipul celor pe care Curtea de la Luxemburg i-a cerut Consiliului să și le pună”, a afirmat acesta.

Fostul lider democrat a mai susținut că sancțiunile europene au fost prezentate în Republica Moldova drept o confirmare a vinovăției sale, deși instanța europeană a constatat că decizia Consiliului UE nu a fost susținută de verificări suficiente.

„Eu nu cer privilegii și nu pretind să am înlesniri speciale. Cer însă respectarea prevederilor juridice. Cer corectitudine și verificare. Probe, nu comunicate. Fapte, nu emisiuni televizate”, a transmis Plahotniuc.

Amintim că, la 12 noiembrie, CJUE a respins recursul Consiliului UE împotriva hotărârii Tribunalului UE din 23 octombrie 2024, prin care au fost anulate sancțiunile impuse lui Plahotniuc. Astfel, anularea acestora a rămas în vigoare.

Instanța a constatat că Consiliul UE nu a demonstrat că a verificat dacă dosarele penale din Republica Moldova, invocate pentru sancționarea lui Plahotniuc, au respectat dreptul la apărare și dreptul la protecție jurisdicțională efectivă. Cu alte cuvinte, înainte de a-l include pe lista de sancțiuni, Consiliul trebuia să se asigure că procedurile penale pe care și-a bazat decizia respectau aceste drepturi.

Hotărârea nu înseamnă însă că instanța europeană l-a declarat nevinovat pe Plahotniuc în dosarele penale din Republica Moldova. Judecătorii au examinat legalitatea sancțiunilor europene, nu acuzațiile penale care i se aduc în țară.

Vladimir Plahotniuc a fost inclus pe lista de sancțiuni a UE în mai 2023, alături de Ilan Șor, Gheorghe Cavcaliuc, Marina Tauber și Igor Chaika. Măsurile prevedeau interdicția de călătorie în Uniunea Europeană, precum și înghețarea fondurilor și a resurselor economice. Plahotniuc a contestat decizia în instanță, iar Consiliul UE a atacat ulterior hotărârea prin care sancțiunile au fost anulate.

Plahotniuc a fost sancționat și de Statele Unite, în 2020, și de Canada, în 2023, pentru acte de corupție sistemică și acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!