Republica Moldova trece prin profunde schimbări demografice ce țin de reducerea numărului populaţiei, îmbătrânirea continuă, fertilitatea scăzută, emigrarea populației apte de muncă și speranța de viață mică. Una dintre cele mai grave probleme este numărul cetățenilor într-o continuă scădere. Datele au fost prezentate în cadrul celui mai amplu studiu demografic Generații și Gen, lansat astăzi, 8 decembrie, de UNFPA Moldova în perteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, transmis pe RLIVE.md

Doar într-un an, din țară emigrează circa 150 de mii de oameni, majoritatea tineri, iar 15% din populație dorește să emigreze în următorii trei ani, majoritatea dintre aceștia fiind tineri cu vârsta de 15-34 de ani din mediul urban. Jumătate dintre ei au studii superioare.

Totodată, studiul mai arată că 12% dintre femei și unu din 10 bărbați au declarat că au probleme de concepere a unui copil, în special populația din zonele urbane. 16% au dificultăți în conceperea celui de-al doilea copil, iar cauza infertilității nu a fost identificată la jumătate din cei care au probleme de concepere.

Pe lângă aceasta, datele mai arată că doar 5% dintre moldoveni simt că nu au reușit să atingă un echilibru între viața de familie și cea profesională. Cele mai epuizate sunt femeile 70%, care în proporție de peste 80% sunt responsabile de pregătirea meselor, în special în familiile cu copii.

Studiul GGS mai arată că relațiile dintre generații sunt trainice în Republica Moldova. Absoluta majoritate consideră că părinții trebuie ajutați financiar de către copii, iar dacă părinții nu se pot îngriji singuri, copiii ar trebui să locuiască împreună cu ei. Unu din cinci moldoveni au avut stări de singurătate în ultimul timp, iar acest sentiment se acutizează odată cu vârsta, în special în rândul femeilor.

În cadrul studiului au participat peste 10.000 de respondenți din 153 de localități ale țării. Până în prezent, acest studiu global a fost desfășurat în peste 24 de țări, iar implementarea acestuia în Republica Moldova a fost posibilă grație suportului oferit de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS), Biroul Național de Statistică (BNS), Institutul Interdisciplinar de Demografie din Olanda (NIDI) și UNFPA.

Datele GGS includ analiza a peste 100 de indicatori ce caracterizează schimbările demografice din țară. Rezultatele acestuia vor ajuta autoritățile, mediul academic și societatea civilă să înțeleagă mai bine complexitatea dinamică a cursului vieții și a nevoilor femeilor și bărbaților, intenția persoanelor de a crea o familie și de a avea copii, dificultățile în realizarea echilibrului între viața profesională și cea personală, numărul dorit de copii, dar și provocările legate de consolidarea rezilienței demografice în Republica Moldova.

Studiul complet poate fi consultat mai jos:

#GGS #studiu #UNFPA

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.