În anul 2019, când a fost întrebat ce va sărbători pe data de 31 August, primarul general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, a răspuns că „limba noastră”. La insistența jurnalistului Gheorghe Gonța, edilul a precizat că „limba moldovenească”. A trecut ceva timp, suntem în anul 2021, și jurnalistul și-a reiterat întrebarea către Ion Ceban. Pentru cel din urmă deja e „limba română”. Realitatea.md a realizat o compilație din răspunsurile acordate la emisiunea „Puterea A Patra” de la postul tv N4.

– Ce a fost cu postarea dvs. de pe Facebook cu 31 august că „limba română”?
– Limba este română. Asta și a fost.
– Parcă era moldovenească.
– Domnule Gonța, am răspuns în repetate rânduri la aceste subiecte. Dacă vreți, mă repet, dar nu cred că are sens. Limba este română.
– S-a supărat Igor Dodon? V-a arătat din deget pentru așa o postare?
– Eu sunt suficient de matur, ca să iau decizii de sine stătător.

Amintim că, anul curent, exact la miezul nopții, când s-a făcut data de 31 August, Ion Ceban a postat pe contul său de Facebook o postare cu mesajul: „LIMBA ROMÂNĂ”. Mai mulți internauți s-au arătat nedumeriți, mai ales fiind cunoscut faptul că Igor Dodon, pe atunci liderul PSRM, categoric nu recunoaște decât „limba moldovenească”.

Articolul 13 din Constituție prevede că, în Republica Moldova, „limba de stat este limba moldovenească, funcţionînd pe baza grafiei latine”, însă în 2013, Curtea Constituţională a concluzionat că limba de stat este limba română, pentru că anume această denumire e prevăzută în Declaraţia de Independenţă, act care e mai presus decât Constituţia.

Recent, Academia de Științe a lansat un apel către șefa statului, Maia Sandu, prim-ministra Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului, Igor Grosu, de a modifica articolul 13 din Constituție. Igor Grosu a dat de înțeles că PAS își dorește asta, doar că pentru modificarea Constituției sunt necesare 67 de voturi în Parlament, în timp ce fracțiunea din care face parte, chiar dacă deține majoritatea parlamentare, are doar 63 de mandate.

#Constitutie #Ion Ceban #limba romana

Danemarca își pregătește Biserica pentru eventualitatea unui război de amploare în Europa. Începând din ianuarie, preoții militari îi vor instrui pe preoții parohi să organizeze înmormântări militare și să gestioneze un număr mare de militari decedați, scrie Medifax.

Preoții civili, instruiți pentru înmormântări militare

Începând din ianuarie, preoții din întreaga țară vor fi instruiți să oficieze astfel de ceremonii și să gestioneze situații în care numărul persoanelor decedate este mult mai mare decât în mod obișnuit.

Potrivit Militarnyi, șeful capelanilor militari din Danemarca, Thomas H. Beck, a declarat presei daneze că experiența războiului din Ucraina arată că, în cazul unui conflict major, numărul victimelor ar putea depăși semnificativ bilanțurile înregistrate în operațiunile militare anterioare ale Danemarcei.

În prezent, în Forțele Armate daneze activează 95 de capelani militari, care oferă asistență religioasă și sprijin spiritual militarilor. În timp de pace, aceștia lucrează și ca preoți în parohii.

Potrivit lui Thomas H. Beck, cei 95 de capelani nu ar putea oficia singuri toate ceremoniile funerare în cazul unui război de amploare. De aceea, preoții din parohiile civile vor fi pregătiți să îi sprijine în situația unui număr mare de militari decedați.

Capelanii militari danezi sunt instruiți pentru a oferi sprijin religios și spiritual militarilor, dar și în domeniul dreptului internațional umanitar și al problemelor specifice mediului militar.

Bani pentru pregătirea Bisericii

Danemarca a alocat deja 1,8 milioane de coroane daneze, aproximativ 280.000 de dolari, pentru pregătirea Bisericii Danemarcei în vederea acestor situații. Fondurile au fost prevăzute în acordul de apărare încheiat în noiembrie 2024, prin care autoritățile daneze au stabilit măsurile și finanțările necesare consolidării capacităților de apărare ale țării.

Anterior, Forțele Armate daneze au extins recrutarea tinerilor, pe măsură ce tensiunile cu Statele Unite privind Groenlanda s-au amplificat, iar Rusia continuă războiul din Ucraina. Noul program de 11 luni a început cu 1.600 de recruți, iar Danemarca intenționează să crească numărul anual la 7.500 până în 2033.