Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Vasile Șoimaru, s-a destăinuit astăzi, 23 decembrie în fața colegilor săi că el ar fi cel care se cunoaște cel mai demult cu Ilan Șor și tatăl său decedat – Miron Șor.

Șoimaru a făcut dezvăluirile în contextul retragerii imunității deputatului Ilan Șor, dar și ca replică Marinei Tauber, care a afirmat anterior că îl cunoaște pe Șor de 20 de ani.

„Dragi colegi, eu l-am cunoscut pe Șor 31 de ani în urmă. Nimeni nu se poate lăuda cu această cunoștință veche. Eu mă pot lăuda. La 23 iulie 1990 veneam de la Moscova cu avionul TU-134, veneam cu Miron Șor…”, a dezvăluit de la tribuna centrală a Parlamentului Șoimaru.

Cum a ajuns deputatul să zboare în același avion cu Miron Șor, tatăl lui Ilan Șor? Ce i-a spus Miron Șor lui Vasile Șoimaru? Unde s-a mai văzut după trei ani cu Miron Șor? Pe cine l-a vizitat Miron Șor în Parlament și ce i-a propus lui Șormaru, vedeți mai jos în dezvăluirile deputatului.

#deputat #Ilan Șor #Miron Sor #PAS #Vasile Soimaru

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.