Pentru funcția de primar de Bălți luptă 11 candidați, în mare parte, membri de partide. Este vorba despre Boris Marcoci, candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Ion Starciuc, Partidul Acasă Construim Europa, Maxim Burduja, candidatul Partidului Unității Naționale, Alexandr Nesterovschi, de la Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, Ivan Tulburi, Partidul Liberal, Nicolae Chirilciuc, Partidul „Patrioții Moldovei”, Fiodor Ghelici, Partidul Politic „Partidul Oamenilor Muncii”, Marina Tauber, candidata Partidului Politic Șor, Daria Fiodorova, de la Partidul „Ai Noștri”, Vladimir Dachi, Partidul Politic „Noi” și candidatul independent Nicolai Grigorișin, scrie Nordnews.md.

Adevărul e că puțini dintre ei sunt cunoscuți alegătorilor.

„Eu nu cunosc pe nimeni”.
„Dapoi de unde să știu, ei acum sunt toți noi, nu cunosc nimic de ei”.
„În afară de Renato Usatîi eu nu cunosc pe nimeni. Chiar nu știu pentru cine să votez, nu știu”.
„Sincer nu cunosc pe nimeni”.
„Cel mai demn după părerea mea este Boris Marcoci, dumnealui a făcut foarte multe în oraș”.
„Nesterovschi, acest om este mai cumsecade. Dacă va fi primar în Bălți, el o să unească toți copiii împreună și o să fie Garda Tânără”.
„Iaca pentru Grigorișin. Dumnealor au făcut mult pentru orașul nostru și avem nevoie de așa candidați”.
„Pe Marcoci Boris îl cunosc și atât”.
„Grigorișin. Dumnealui este din orașul Bălți, permanent a fost alături de domnul Usatîi, cred că a învățat multe de la el și ar fi un lider foarte bun”.
„Alegerea mea va fi pentru Nicolai Grigorișin pentru că el este unicul candidat care își merită într-adevăr acest loc”.
„Boris Marcoci îl știu așa.. nu prea îl știu. Despre ajutorul lui Usatîi, Grigorișin, tot am auzit vorbe nu prea bune, am înțeles că are pe la Sergheevca pământuri. Nu am nici o părere bună pentru nimeni din ei. Da cine-i Nesterovschi? De la socialiști? El mai bine cu Dodon s-ar împăca”.
„Cred că domnul Grigorișin care este viceprimar și cunoaște mult mai bine problemele orașului și problemele oamenilor”.
„Lupta va fi crâncenă, în special, în viziunea mea, între PSRM și PAS”.
„Tauber Marina, am auzit. Dacă o să aibă bani va face orice”.
„Pentru partidul Socialiștilor, îl țin minte încă din curte, acesta este întradevăr un cadidat demn pe care se poate măcar de-l crezut, restul au furat destul”.
„Partidul ȘOR sperăm că încă va fi bine, restul nu fac nimic”.
„Eu o să votez pentru socialiști”.
„Nu o cunosc. –Despre Marcoci? –Nu îl cunosc, la fel. –Despre Nesterovschi? –Este un candidat bun. –Grigorișin? –Nu pot să comentez aici”.

Alegerile din Bălți vor avea loc pe 21 noiembrie, după ce Renato Usatîi și-a dat demisia.

#alegeri #Balti

Fiecare oră suplimentară de comportament sedentar prelungit și neîntrerupt este asociată cu un risc cu 9% mai mare de deces în urma cancerului, conform unui studiu realizat în Marea Britanie și citat de Science Daily. Studiul a fost condus de Frederick Ho de la Universitatea din Glasgow, Marea Britanie, și de colegii săi, și a fost publicat în revista PLOS Medicine.

Cercetări anterioare au asociat un comportament sedentar mai intens – inclusiv statul pe scaun sau întins – cu rezultate mai slabe în ceea ce privește starea de sănătate. Cu toate acestea, majoritatea recomandărilor actuale se concentrează pe durata totală a timpului petrecut în poziție sedentară.

Noile descoperiri sugerează că și modul în care este distribuit acest timp sedentar poate fi important. Statul pe scaun de-a lungul mai multor perioade scurte de timp s-ar putea să nu aibă aceleași asocieri ca petrecerea unor perioade îndelungate, neîntrerupte, în poziție șezând.

Cercetătorii au examinat datele a 91.292 de participanți din cadrul UK Biobank. Fiecare participant a purtat un instrument de monitorizare a activității timp de șapte zile, iar cercetătorii au urmărit apoi grupul pe o perioadă medie de 12,38 ani.

Echipa de oameni de știință a împărțit activitatea în mai multe categorii. Comportamentul sedentar prelungit a fost definit drept perioade de cel puțin 30 de minute, în care cel puțin 90% din timp a fost petrecut în poziție șezând. Comportamentul sedentar întrerupt a inclus perioade cu o durată mai mică de 30 de minute sau perioade în care mai mult de 10% din timp a fost dedicat mișcării. Au fost măsurate, de asemenea, diferite niveluri de activitate fizică, transmite Agerpres.

Un comportament sedentar prelungit mai frecvent a fost asociat cu un risc mai mare de mortalitate prin cancer, cu o incidență generală mai mare a cancerului, cu tumori asociate cu obezitatea (spre exemplu, cancer esofagian, hepatic, renal, pancreatic, colorectal, mamar, ovarian și tiroidian) și cu tumori asociate cu diabetul de tip 2.

Comportamentul sedentar întrerupt a fost asociat cu un model opus, prezentând un risc mai scăzut pentru toate rezultatele examinate.

Cercetătorii au estimat, de asemenea, ce s-ar putea întâmpla dacă statul prelungit pe scaun ar fi înlocuit cu mișcarea. Astfel, înlocuirea unei ore pe zi de comportament sedentar prelungit cu activitate fizică ușoară a fost asociată cu un risc cu 12% mai mic de deces prin cancer.

Rezultatele provin dintr-o singură cohortă de voluntari participanți la UK Biobank. Acest grup de voluntari tinde să fie mai activ fizic în comparație cu populația generală din Marea Britanie, ceea ce înseamnă că rezultatele s-ar putea să nu se aplice în mod egal tuturor, au notat autorii.

De asemenea, studiul observațional nu poate stabili că petrecerea unor perioade îndelungate, neîntrerupte, în poziție șezând cauzează direct cancerul sau decesul prin cancer.

„Constatările noastre sugerează că efectele comportamentului sedentar asupra sănătății pot fi influențate nu numai de timpul total petrecut în poziție sedentară, ci și de faptul că acest timp este acumulat în perioade prelungite sau întrerupt de activitate(…)Acest model este plauzibil din punct de vedere biologic: studiile experimentale au arătat că întreruperea statului prelungit în poziție așezată cu scurte perioade de activitate poate îmbunătăți răspunsurile metabolice în comparație cu statul neîntrerupt în poziție șezând”, au afirmat autorii studiului.

Rezultatele indică un rol potențial important al mișcării zilnice, chiar și atunci când aceasta nu se încadrează în categoria exercițiilor fizice moderate sau intense.

„Ghidurile actuale privind sănătatea se concentrează în mare măsură pe exercițiile fizice moderate sau intense, însă constatările noastre arată că mișcarea ușoară n-ar trebui ignorată. În viitor, studiile clinice ne vor ajuta să depășim recomandările generale și să dezvoltăm strategii personalizate pentru a întrerupe perioadele de stat pe scaun”, au notat autorii cercetării.

Studiul a fost susținut de American Cancer Society și de Institutele Naționale de Sănătate din SUA.