Procuratura Anticorupție vine cu noi detalii în cazul Stoianoglo. Într-un comunicat al instituției se precizează că activitatea de urmărire penală continuă și este predominată de principiul confidențialității și asigurării prezumției nevinovăției persoanei supusă investigațiilor penale, ceea ce nu permite dezbateri publice asupra investigațiilor și probatoriului acumulat.

Mai mult, nu ne dorim de a substitui procesul judiciar cu dezbateri în arealul mediatic, mai precizează procurorul de caz, Victor Furtună.

„Totuși, luând în considerare curgerea unui termen de peste 20 de zile de la începerea urmăririi penale și reținerea lui Alexandr Stoianoglo, aducem la cunoștința publicului că, în cadrul cauzei penale vizate, în toată această perioadă de timp, au fost efectuat un șir de acțiuni de urmărire penală, care au drept scop stabilirea adevărului obiectiv, după cum urmează: 4 percheziții au fost autorizate și executate; 5 persoane au fost recunoscute și audiate în calitate de bănuit; 5 persoane au fost audiate în calitate de martor și specialist; 20 ordonanțe de ridicare a obiectelor și documentelor au fost emise și executate, urmate de examinarea obiectelor și documentelor ridicate, cu atribuirea calității de corp delict sau după caz, de document; 5 expertize judiciare au fost numite, care la moment sunt în curs de executare; peste 20 de solicitării au fost transmise către diferite instituții în vederea prezentării anumitor documente sau informații ce prezintă importanță probatorie pe caz. Concomitent, dacă ne referim la durata urmării penale, este relevant de a menționa că aceasta nu depinde în toate cazurile de diligența procurorului, deoarece efectuarea mai multor acțiuni de urmărire penală, cum ar fi: audierea bănuiților/învinuiților, ridicare de obiecte/documente depinde de disponibilitatea apărătorilor de a participa la aceste acțiuni, iar termenul de efectuare a expertizelor judiciare depinde de volumul de lucru al experților etc.”, se arată în comunicat.

Procurorii de caz în continuare întreprind toate măsurile necesare prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor cauzei în vederea stabilirii adevărului, iar la emiterea cărorva decizii procesuale în privința lui Alexandr Stoianoglo și persoanele acțiunile cărora fac obiect a urmăririi penale, vom reveni cu detalii suplimentare, mai precizează Furtună.

Amintim că, Alexandr Stoianoglo a fost suspendat din funcţie la data de 6 octombrie. Ulterior el a fost pus sub învinuire și plasat în arest preventiv. Stoianoglo este acuzat de abuz de putere. De asemenea, dosare penale au fost pornite și pe numele adjuncților săi. De cealaltă parte, Stoianoglo neagă acuzațiile și spune că sunt răfuieli politice din partea președintei Maia Sandu.

#cazul Stoianoglo #investigatii #urmarirea penala

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.