STOP CADRU Voronin, despre cum l-a îmbrâncit pe Nichiforciuc: L-am împins spre boxerul ăla Țuțu, puțu... Costică

Liderul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, Vladimir Voronin, povestește despre un caz unic care avut loc în incinta Parlamentului în anul 2015, atunci când 14 deputați comuniști au părăsit formațiunea. Președintele comuniștilor a descris, în exclusivitate, detaliu în detaliu, despre cum l-a îmbrâncit de deputatul Partidului Democrat Eugen Nichiforciuc, care purta negocieri privind atragerea deputaților în PDM în schimbul unor sume de bani.

„În timpul ședinței Parlamentului stau eu la margine, lângă mine stă Ina Șupac, lângă Ina Șupac stă doamna Elena Bodnarenco. În timpul ședinței, Eugen Nichiforciuc se apropie de Elena Bodnarenco și vorbește despre 300 000 de mii de euro și să treacă la democrați. Eu stau și ascult. M-am ridicat, l-am apucat pe acest Nichiforciuc și l-am împins înspre boxerul ăla Țuțu, puțu… Costică. Așa nu se poate. Asta nu mai este politică, este banditism. Iată ce se întâmpla în anii respectivi la noi”, a precizat Vladimir Voronin.

Declarațiile lui Voronin au fost făcut în contextul în care miercuri, 2 februarie, patru din cei 14 deputați care au părăsit PCRM în 2015, au fost reținuți.

Mai exact, procurorii au bătut cu noaptea în cap la ușile a 13 ex-deputați suspectați de îmbogățire ilicită. Vizate ar fi fost 47 de bunuri imobile și 13 autoturisme.

În decembrie 2015, 14 deputați au părăsit fracțiunea PCRM, anunțând crearea Platformei social-democrate „Pentru Moldova”. Este vorba de parlamentarii: Violeta Ivanov, Victor Mîndru, Alexandru Banicov, Boris Golovin, Anatoli Gorilă, Galina Balmoș, Elena Gudumac, Corneliu Mihalache, Petru Porcescu, Artur Reșetnicov, Sergiu Stati, Vladimir Vitiuc, Igor Vremea și Anatolie Zagorodnîi. Ulterior, toți ei au aderat la fracțiunea PDM din parlamentul de Legislatura a IX-a, care a activat până în februarie 2019.

Majoritatea dintre cei menționați s-au ales ca urmare cu diferite funcții în cadrul instituțiilor statului: Artur Reșetnicov a fost numit judecător la Curtea Constituțională, Corneliu Mihalache – membru al Consiliului Audiovizualului, Boris Golovin – director al Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), iar Anatolie Zagorodnîi – director general al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC).

Alți politicieni, precum Violeta Ivanov, Vladimir Vitiuc și Victor Mîndru, și-au continuat activitatea în cadrul formațiunii. Ivanov și Vitiuc, fiind realeși în funcția de deputat ca urmare a alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, iar Mîndru a ajuns în toamna 2019 consilier în cadrul CMC.

În noiembrie 2019, ex-președintele Igor Dodon a numit-o pe Galina Balmoș în calitate de consilier prezidențial responsabil de domeniul social.

Conferința de presă poate fi urmărită integral mai jos:

#PCRM #Vladimir Voronin

Psihologii care activează în instituțiile de învățământ general și profesional tehnic vor dedica aproape jumătate din timpul de lucru activităților directe cu elevii – între 18 și 20 de ore pe săptămână – potrivit unui proiect de regulament supus consultărilor publice, transmite IPN.

În învățământul general, psihologii vor avea un program de lucru de 35 de ore pe săptămână, dintre care 18 ore vor fi dedicate asistenței directe acordate elevilor: evaluări psihologice, consiliere individuală și de grup, activități de prevenție și dezvoltare personală. Celelate 17 ore vor fi destinate colaborării cu cadrele didactice și părinții, implicării în consilii pedagogice și comisii metodice, dar și pregătirii metodologice și conlucrării intersectoriale.

În învățământul profesional tehnic, programul săptămânal al psihologului este de 40 de ore, din care 20 vor fi dedicate activităților directe cu elevii.

Proiectul supus consultărilor publice urmărește să clarifice atribuțiile și responsabilitățile psihologului școlar, precum și să stabilească standarde minime pentru spațiile de lucru și să consolideze colaborarea cu alte servicii de sprijin educațional și social.

Ministerul Educației și Cercetării motivează elaborarea acestui document prin necesitatea unei reglementări unitare, în contextul în care activitatea psihologilor se bazează în prezent pe acte dispersate.

Potrivit proiectului de regulament, cabinetul psihologic trebuie să fie un spațiu dedicat, separat de alte activități educaționale, care să asigure intimitate, confort și confidențialitate. Amenajarea spațiului trebuie să permită atât consilierea individuală, cât și lucrul cu grupuri mici de elevi.

Proiectul mai prevede că psihologii trebuie să dețină studii superioare în domeniul psihologiei sau psihopedagogiei, corespunzătoare nivelurilor 6 sau 7 ale Cadrului Național al Calificărilor. Aceștia vor fi angajați prin concurs.