Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

Strategia de apărare a României pentru următorii 5 ani și de ce este importantă pentru Republica Moldova

21 Nov. 2025, 16:07
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
21 Nov. 2025, 16:07 // Actualitate //  Realitatea.md

În prezentarea noii Strategii Naționale de Apărare 2025–2030, președintele României, aliat-cheie NATO, Nicușor Dan, a subliniat necesitatea consolidării securității regionale în contextul războiului din Ucraina și al instabilității de la Marea Neagră. El a atras atenția asupra creșterii influenței regimurilor autoritare, a sabotajelor și a amenințărilor transfrontaliere care pun la încercare ordinea internațională bazată pe reguli. România își reafirmă angajamentele în cadrul NATO, al Uniunii Europene și al parteneriatului strategic cu Statele Unite. Președintele român a menționat că digitalizarea și dezinformarea devin noi fronturi ale securității, iar stabilitatea regională depinde tot mai mult de cooperarea și conectivitatea în jurul Mării Negre. În acest cadru, România vede oportunități economice și strategice în industria de apărare și în diplomația comercială, elemente de interes direct pentru Republica Moldova.

„Strategia diferă de cele care au fost până acum în mod esențial prin faptul că contextul este diferit”, a anunțat președintele României, în debutul discursului său, în conferința de presă de prezentare a documentului.

Strategia Națională de Apărare a României pentru următorii cinci ani propune un parteneriat cu națiunea română, actorul principal și beneficiarul cel mai important fiind poporul român. Documentul operează plecând de la o platformă de evaluare realistă a amenințării multidimensionale pe care o reprezintă acțiunile ostile ale Federației Ruse, precum și de la riscurile create de contextul de securitate relevant pentru România.

„Amenințarea strategică creată de Federația Rusă afectează și Republica Moldova, statul cu care ne unește limba, istoria, cultura și destinul european. Această circumstanță impune drept unul dintre obiectivele acestei Strategii consolidarea și diversificarea angajamentului României în raport cu cel mai important dintre vecinii noștri”, scrie în document.

Postura militară a Federației Ruse, agresiunea sa împotriva Ucrainei și, cu precădere după 2014, militarizarea semnificativă a Peninsulei Crimeei pune în pericol securitatea regiunii Mării Negre, periclitând siguranța navigației și a exploatării resurselor energetice prin platforme marine, cu efecte negative asupra stabilității Republicii Moldova.

Astfel, România „ca actor regional cu rol relevant în asigurarea securității și a stabilității pe Flancul Estic al NATO” își propune transformarea regiunii Mării Negre într-o zonă de stabilitate, conectivitate și prosperitate, în care problematica de securitate este gestionată prin dialog și cooperare.

„Prin poziția sa geografică și importanța geostrategică, Marea Neagră rămâne un areal de competiție și divergență între actori cu interese antagonice în plan politic, economic, energetic și al securității. Marea Neagră rămâne de o importanță strategică pentru securitatea euroatlantică, iar România va depune în continuare eforturi pentru a menține atenția NATO și a UE asupra acestei regiuni”, mai scrie în document.

Potrivit strategiei, o eventuală amânare pe termen lung a integrării europene a Republicii Moldova și a Ucrainei va accentua riscurile de securitate pentru aliații NATO. Asta confirma și declarațiile făcute de conducerea noastră, expres cele ale președintei Maia Sandu.

Însă „valorificarea eficientă a politicilor, resurselor, instrumentelor europene și NATO, precum și a parteneriatelor strategice, în special a celui cu SUA, și a politicilor promovate în organizațiile multinaționale poate conduce la gestionarea în comun a riscurilor și a amenințărilor convenționale și hibride la adresa securității, precum și la consolidarea poziției geostrategice a României în regiune. (…) Demersurile derulate la nivelul NATO au potențialul de a crea și consolida infrastructura națională. Pot fi dezvoltate și operaționalizate coridoarele de mobilitate, precum și infrastructura critică cu dublă utilizare, în scopul facilității mobilității militare și economice”.

Astfel, interesul și obiectivul național al României este de a consolida profilul de țară pe mai multe dimensiuni: la nivel regional, pe Flancul Estic, pe regiunea Mării Negre, în Balcanii de Vest, în cadrul NATO și UE, în relație cu parteneri strategici.

Aici se are în vedere și „susținerea stabilității și a dezvoltării economice a Republicii Moldova printr-un proces din ce în ce mai ambițios de integrare a politicilor publice sectoriale, în vederea consolidării securității acestui stat aflat la frontiera UE și NATO”.

Strategia, pusă în transparență pe site-ul Președinției, va fi adoptată într-o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării care va fi convocată pe 24 noiembrie. Pe 27 noiembrie, va fi prezentată de Nicușor Dan în Parlamentul României.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Nov. 2026, 22:30
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
20 Nov. 2026, 22:30 // Slider //  Ana Panaguța

Ucraina a instalat la Kiev primul său sistem experimental de apărare antiaeriană cu laser, însă acesta nu a fost folosit până acum împotriva dronelor rusești, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Compania producătoare susține că arma poate distruge o dronă Shahed în câteva secunde, dar eficiența sa în luptă rămâne deocamdată nedemonstrată, transmite Digi24.

Primul sistem laser de apărare antiaeriană al Ucrainei a fost desfășurat pentru a contribui la protejarea Kievului împotriva dronelor rusești, potrivit unei companii private din domeniul apărării antiaeriene. Arma nu a fost însă folosită până acum împotriva vreunei ținte, astfel că eficiența sa nu a fost încă demonstrată, scrie Kyiv Independent.

La începutul lunii noiembrie, compania Carmine Sky a desfășurat noul său sistem laser, denumit „Blysk”, ca parte a apărării antiaeriene a Kievului. Potrivit companiei, sistemul poate perfora prin ardere carcasa unei drone de tip Shahed în doar câteva secunde.

Arma laser ar putea oferi Ucrainei o modalitate mai ieftină de a contracara atacurile cu drone ale Rusiei, deoarece necesită doar energie electrică, spre deosebire de dronele interceptoare sau rachetele mult mai costisitoare. Totuși, urmărirea precisă a unei ținte cu ajutorul laserului poate fi dificilă în cazul dronelor care execută manevre rapide.

Desfășurarea sistemului Blysk are loc într-un moment în care armele laser sunt dezvoltate tot mai intens ca alternativă mai ieftină la rachetele antiaeriene convenționale. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este sistemul israelian Iron Beam, printre primele sisteme de apărare antiaeriană cu laser de mare putere intrate în serviciul militar.

Dezvoltat de compania israeliană de apărare Rafael, Iron Beam a fost livrat armatei israeliene în decembrie 2025, după ani de dezvoltare și testare. Sistemul, cu o putere de 100 de kilowați, este conceput pentru a intercepta drone, rachete și proiectile de mortier la distanțe de până la 10 kilometri. Prin comparație, sistemul ucrainean Blysk ar avea o putere de patru kilowați și o rază de acțiune eficientă de până la un kilometru.

Desfășurarea armei laser face parte din programul experimental al Ucrainei privind apărarea antiaeriană privată. Lansat de Ministerul Apărării, programul permite companiilor să formeze unități de apărare antiaeriană aflate sub controlul operațional al Forțelor Aeriene.

În prezent, aproximativ 100 de companii din întreaga țară s-au alăturat inițiativei, iar jumătate dintre acestea au constituit unități de luptă active. Aceste unități private utilizează sisteme variate, de la drone interceptoare până la turele automate dotate cu tunuri.

Până la 14 octombrie, unitățile private de apărare antiaeriană doborâseră peste 60 de ținte aeriene rusești, în principal drone, potrivit Ministerului ucrainean al Apărării.

„Am creat un model în care statul, armata și mediul de afaceri funcționează ca un singur sistem”, a declarat Mihailo Fedorov, ministrul ucrainean al Apărării la momentul respectiv, referindu-se la această inițiativă.

În primele zile de la desfășurarea sa la Kiev, sistemul Blysk nu a fost utilizat împotriva niciunei ținte. Compania Carmine Sky a declarat pentru BBC News Ucraina că cerul persistent acoperit de nori și ceața din capitala ucraineană au împiedicat până acum folosirea eficientă a sistemului laser împotriva dronelor rusești.

Eficiența armelor laser este afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, iar norii pot dispersa fasciculul înainte ca acesta să ajungă la dronă. Cu toate acestea, reprezentanții Carmine Sky rămân optimiști că îmbunătățirea condițiilor meteorologice va permite demonstrarea capacităților sistemului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!