La peste șapte decenii de la sfârșitul războiului, lupta pentru adevăr și libertate continuă, dar pe un front invizibil: cel al informației. Astăzi, Rusia încearcă să folosească memoria Zilei de 9 Mai nu pentru comemorarea sinceră a suferințelor și sacrificiilor, ci ca instrument de propagandă politică. În fiecare primăvară, narativul oficial promovat de Kremlin atribuie victoria exclusiv URSS-ului, iar prin extensie, aproape în totalitate Rusiei, ignorând sau minimalizând contribuția decisivă a celorlalți Aliați. Această rescriere a istoriei are scopul de a legitima influența rusă în fostele republici sovietice, inclusiv în Republica Moldova, transmite IPN.md.

Parade, știri false și mesaje toxice: arsenalul propagandei moderne

Astăzi, armele nu mai sunt doar tancurile și avioanele de luptă, ci și cuvintele, imaginile și rețelele sociale. Rusia folosește televiziuni afiliate, site-uri obscure, grupuri anonime pe rețele sociale și chiar proteste orchestrate indirect pentru a răspândi zilnic „praf de gunoi” informațional în spațiul public moldovenesc. Teoriile conspiraționiste, știrile false și mesajele alarmiste sunt menite să submineze încrederea populației în valorile democratice și în drumul european. Această strategie, aplicată metodic, vizează în special segmentele vulnerabile ale societății.

Strategia fricii și urii: narativele false promovate de propaganda rusă

Prin dezinformare sistematică, propaganda rusă reaprinde vechi resentimente și temeri istorice. Sunt promovate insistent mesaje false precum: „Occidentul vrea să târască Moldova în război contra Rusiei”, „Moldova va fi înghițită de România”, „UE va distruge valorile tradiționale” sau „guvernul de la Chișinău este o dictatură mascată”. Scopul acestor narațiuni toxice este clar: dezbinarea societății pe criterii lingvistice, etnice sau geopolitice, slăbirea coeziunii naționale și a încrederii cetățenilor în opțiunea europeană. Deși nu implică forță militară, manipularea informațională este la fel de distructivă ca un atac convențional. Prin răspândirea minciunii și a neîncrederii, democrația este slăbită din interior. Adevărata miză nu este doar deturnarea memoriei istorice a Zilei de 9 Mai, ci controlul percepțiilor, al emoțiilor și, în final, al deciziilor cetățenilor.

Unitate, libertate și demnitate națională – răspunsul nostru comun

Ziua de 9 Mai nu este doar o zi de comemorare, ci și un prilej de reflecție asupra viitorului. Privind în oglinda istoriei, vedem jertfa bunicilor și străbunicilor noștri, care au luptat împotriva tiraniei și pentru un viitor liber. Vedem, de asemenea, idealul unei Europe unite, construite pe bazele păcii, demnității și solidarității. În fața tentativelor de dezbinare, cel mai puternic răspuns este unitatea noastră națională, indiferent de limba vorbită sau originea etnică. Români, ruși, ucraineni, găgăuzi, bulgari – toți cetățenii Republicii Moldova împărtășesc același drept suveran: de a-și decide liber și democratic viitorul. Atât timp cât ne cunoaștem istoria și cinstim memoria celor care s-au jertfit pentru libertate, vom fi imuni la minciuni. Atât timp cât gândim cu mintea noastră și ne păstrăm spiritul critic, nicio propagandă nu ne va putea înrobi.

Un 9 Mai al mândriei și hotărârii

În această zi de 9 Mai, să ne amintim cu mândrie de sacrificiile trecutului și să privim cu hotărâre spre viitor. Europa unită a renăscut din ruinele războiului datorită curajului și solidarității oamenilor liberi. La fel, Moldova își va croi drumul spre libertate și prosperitate prin unitatea tuturor cetățenilor săi, indiferent de limba sau cultura lor. Sfârșitul războiului ne-a dăruit libertatea, iar unitatea europeană ne-a oferit speranța. Este responsabilitatea noastră să protejăm aceste daruri prețioase, respingând dezinformarea și alegând mereu calea adevărului, a libertății și a demnității naționale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#9 mai #Igor Șarov #propagandă

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.