Doar 28 de acțiuni din Strategia națională de dezvoltare regională pentru anii 2016–2020 au fost implementate integral din totalul celor 44 câte sunt prevăzute în document. Asemenea carențe a scos în evidență auditul performanței Strategiei realizat de Curtea de Conturi, iar raportul a fost prezentat Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice.

Analiza implementării Strategiei naționale de dezvoltare regională pentru perioada 2016-2020 a scos în evidență dificultăți majore, care necesită a fi soluționate, pentru eficientizarea guvernanței în domeniul dezvoltării regionale. Astfel, evaluând gradul de realizare a Strategiei, Curtea de Conturi a constatat că, din totalul de 44 de acțiuni incluse în planul de acțiuni privind implementarea strategiei, 28 de acțiuni au fost realizate integral, 11 parțial, iar 5 acțiuni au rămas nerealizate.

Potrivit raportului Curții de Conturi, repartizarea mijloacelor financiare este deficitară și nu acoperă necesitățile reale ale regiunilor de dezvoltare. Ca rezultat, aprobarea documentului unic de program s-a efectuat fără a se ține cont de resursele financiare disponibile. Din această cauză, nu au fost inițiate 20 de proiecte investiționale în valoare de 783 milioane de lei, iar 15 proiecte în valoare de 771 milioane de lei nu au fost finalizate, astfel afectând realizarea obiectivelor de dezvoltare regională.

Pe parcursul implementării Strategiei naționale de dezvoltare regională în perioada anilor 2016-2020, toate regiunile Republicii Moldova au înregistrat rezultate modeste, confruntându-se cu provocări majore de ordin economic și social.

De asemenea, Curtea de Conturi în raportul menționat a constatat că în perioada auditată nu s-a reușit regionalizarea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare în raioanele țării, procesele fiind anevoioase și lente; nu a fost elaborat până în prezent planul de amenajare a teritoriului național și planurile regionale; s-a aprobat cu întârziere noul Concept de dezvoltare regională cu trecerea la o nouă abordare Strategică; nu este aprobată noua Strategie și modificările la legea cu privire la dezvoltarea regională.

Astfel, deși s-au efectuat investiții majore care urmau să asigure accesul populației la servicii de aprovizionare cu apă potabilă și canalizare, au fost înregistrate progrese nesemnificative în acest domeniu, implementarea proiectelor fiind efectuată cu mari abateri de la termenii inițial planificați, iar rețelele construite rămân neexploatate.

În concluzie, autorii menționează că „instituțiile responsabile de implementarea politicii în acest domeniu se confruntă cu un șir de dificultăți, care afectează fiabilitatea rezultatelor obținute în urma investițiilor efectuate și compromit realizarea eficientă a obiectivelor prestabilite”. De asemenea, imperfecțiunile cadrului normativ, lipsa coordonării și sinergiei politicii de dezvoltare regională cu intervențiile similare gestionate de către alte autorități la nivel de documente strategice și managementul instituțional ineficient au condiționat tergiversarea implementării unor obiective sau chiar nerealizarea altora.

Precizăm că, la momentul audierii publice în cadrul Comisiei de control al finanțelor publice a raportului auditului performanței implementării Strategiei naționale de dezvoltare regională pentru anii 2016–2020, din totalul de nouă recomandări înaintate, au fost implementate cinci, care țin de modificarea cadrului legal normativ aferent domeniului dezvoltării regionale.

#audit #Curtea de Conturi #proiecte #raport #strategie

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.