Doar 28 de acțiuni din Strategia națională de dezvoltare regională pentru anii 2016–2020 au fost implementate integral din totalul celor 44 câte sunt prevăzute în document. Asemenea carențe a scos în evidență auditul performanței Strategiei realizat de Curtea de Conturi, iar raportul a fost prezentat Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice.

Analiza implementării Strategiei naționale de dezvoltare regională pentru perioada 2016-2020 a scos în evidență dificultăți majore, care necesită a fi soluționate, pentru eficientizarea guvernanței în domeniul dezvoltării regionale. Astfel, evaluând gradul de realizare a Strategiei, Curtea de Conturi a constatat că, din totalul de 44 de acțiuni incluse în planul de acțiuni privind implementarea strategiei, 28 de acțiuni au fost realizate integral, 11 parțial, iar 5 acțiuni au rămas nerealizate.

Potrivit raportului Curții de Conturi, repartizarea mijloacelor financiare este deficitară și nu acoperă necesitățile reale ale regiunilor de dezvoltare. Ca rezultat, aprobarea documentului unic de program s-a efectuat fără a se ține cont de resursele financiare disponibile. Din această cauză, nu au fost inițiate 20 de proiecte investiționale în valoare de 783 milioane de lei, iar 15 proiecte în valoare de 771 milioane de lei nu au fost finalizate, astfel afectând realizarea obiectivelor de dezvoltare regională.

Pe parcursul implementării Strategiei naționale de dezvoltare regională în perioada anilor 2016-2020, toate regiunile Republicii Moldova au înregistrat rezultate modeste, confruntându-se cu provocări majore de ordin economic și social.

De asemenea, Curtea de Conturi în raportul menționat a constatat că în perioada auditată nu s-a reușit regionalizarea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare în raioanele țării, procesele fiind anevoioase și lente; nu a fost elaborat până în prezent planul de amenajare a teritoriului național și planurile regionale; s-a aprobat cu întârziere noul Concept de dezvoltare regională cu trecerea la o nouă abordare Strategică; nu este aprobată noua Strategie și modificările la legea cu privire la dezvoltarea regională.

Astfel, deși s-au efectuat investiții majore care urmau să asigure accesul populației la servicii de aprovizionare cu apă potabilă și canalizare, au fost înregistrate progrese nesemnificative în acest domeniu, implementarea proiectelor fiind efectuată cu mari abateri de la termenii inițial planificați, iar rețelele construite rămân neexploatate.

În concluzie, autorii menționează că „instituțiile responsabile de implementarea politicii în acest domeniu se confruntă cu un șir de dificultăți, care afectează fiabilitatea rezultatelor obținute în urma investițiilor efectuate și compromit realizarea eficientă a obiectivelor prestabilite”. De asemenea, imperfecțiunile cadrului normativ, lipsa coordonării și sinergiei politicii de dezvoltare regională cu intervențiile similare gestionate de către alte autorități la nivel de documente strategice și managementul instituțional ineficient au condiționat tergiversarea implementării unor obiective sau chiar nerealizarea altora.

Precizăm că, la momentul audierii publice în cadrul Comisiei de control al finanțelor publice a raportului auditului performanței implementării Strategiei naționale de dezvoltare regională pentru anii 2016–2020, din totalul de nouă recomandări înaintate, au fost implementate cinci, care țin de modificarea cadrului legal normativ aferent domeniului dezvoltării regionale.

#audit #Curtea de Conturi #proiecte #raport #strategie

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.