Strategie am avut, dar nu am știut cum să o implementăm. În 2016-2020 am ratat 20 de proiecte în sumă de 783 mln de lei

Doar 28 de acțiuni din Strategia națională de dezvoltare regională pentru anii 2016–2020 au fost implementate integral din totalul celor 44 câte sunt prevăzute în document. Asemenea carențe a scos în evidență auditul performanței Strategiei realizat de Curtea de Conturi, iar raportul a fost prezentat Comisiei parlamentare de control al finanțelor publice.

Analiza implementării Strategiei naționale de dezvoltare regională pentru perioada 2016-2020 a scos în evidență dificultăți majore, care necesită a fi soluționate, pentru eficientizarea guvernanței în domeniul dezvoltării regionale. Astfel, evaluând gradul de realizare a Strategiei, Curtea de Conturi a constatat că, din totalul de 44 de acțiuni incluse în planul de acțiuni privind implementarea strategiei, 28 de acțiuni au fost realizate integral, 11 parțial, iar 5 acțiuni au rămas nerealizate.

Potrivit raportului Curții de Conturi, repartizarea mijloacelor financiare este deficitară și nu acoperă necesitățile reale ale regiunilor de dezvoltare. Ca rezultat, aprobarea documentului unic de program s-a efectuat fără a se ține cont de resursele financiare disponibile. Din această cauză, nu au fost inițiate 20 de proiecte investiționale în valoare de 783 milioane de lei, iar 15 proiecte în valoare de 771 milioane de lei nu au fost finalizate, astfel afectând realizarea obiectivelor de dezvoltare regională.

Pe parcursul implementării Strategiei naționale de dezvoltare regională în perioada anilor 2016-2020, toate regiunile Republicii Moldova au înregistrat rezultate modeste, confruntându-se cu provocări majore de ordin economic și social.

De asemenea, Curtea de Conturi în raportul menționat a constatat că în perioada auditată nu s-a reușit regionalizarea serviciilor de alimentare cu apă şi de canalizare în raioanele țării, procesele fiind anevoioase și lente; nu a fost elaborat până în prezent planul de amenajare a teritoriului național și planurile regionale; s-a aprobat cu întârziere noul Concept de dezvoltare regională cu trecerea la o nouă abordare Strategică; nu este aprobată noua Strategie și modificările la legea cu privire la dezvoltarea regională.

Astfel, deși s-au efectuat investiții majore care urmau să asigure accesul populației la servicii de aprovizionare cu apă potabilă și canalizare, au fost înregistrate progrese nesemnificative în acest domeniu, implementarea proiectelor fiind efectuată cu mari abateri de la termenii inițial planificați, iar rețelele construite rămân neexploatate.

În concluzie, autorii menționează că „instituțiile responsabile de implementarea politicii în acest domeniu se confruntă cu un șir de dificultăți, care afectează fiabilitatea rezultatelor obținute în urma investițiilor efectuate și compromit realizarea eficientă a obiectivelor prestabilite”. De asemenea, imperfecțiunile cadrului normativ, lipsa coordonării și sinergiei politicii de dezvoltare regională cu intervențiile similare gestionate de către alte autorități la nivel de documente strategice și managementul instituțional ineficient au condiționat tergiversarea implementării unor obiective sau chiar nerealizarea altora.

Precizăm că, la momentul audierii publice în cadrul Comisiei de control al finanțelor publice a raportului auditului performanței implementării Strategiei naționale de dezvoltare regională pentru anii 2016–2020, din totalul de nouă recomandări înaintate, au fost implementate cinci, care țin de modificarea cadrului legal normativ aferent domeniului dezvoltării regionale.

#strategie #audit #Curtea de Conturi #proiecte #raport

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.