Au fost prezentate rezultatele celui de-al cincilea studiu despre viziunile comportamentale privind COVID-19 în Republica Moldova. Al cincilea val de sondaj a fost efectuat în perioada 20 mai – 4 iunie 2021, pe un eșantion probabilist de 1.003 persoane din peste 320 localități, reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova (cu excepția regiunii transnistrene), eroarea maximă de eșantionare fiind de ± 3%.

Astfel, studiul actual reconfirmă o foarte mare conformitate cu comportamentele recomandate pentru prevenirea răspândirii COVID-19. Percepția riscului de infectare și a severității infectării înregistrează pentru prima dată o descreștere. Nivelul de acceptare a vaccinului a crescut semnificativ față de studiul precedent.

„Scopul Studiului „Viziuni comportamentale privind COVID-19 în Republica Moldova” este de a înțelege percepțiile populației în materie de riscuri, cunoștințe, surse de informare și atitudinea față de inițiativele de răspuns la pandemie ale autorităților și alte variabile, pentru a consolida și îmbunătăți măsurile de răspuns la COVID-19, inclusiv politicile, intervențiile și comunicarea în situații de criză”, spun responsabilii.

Principalele rezultate:

VACCINARE

Acceptarea vaccinului împotriva COVID-19 este în creștere continuă semnificativă: 57% ar accepta să se vaccineze, comparativ cu 41% în martie 2021 și 31% în studiile anterioare. Totodată, procentul persoanelor care afirmă că nu se vor vaccina cu siguranță a scăzut semnificativ de la 37% la 23%. La general, vaccinul continuă să fie acceptat mai mult de către persoane în vârstă și bărbați, cei cu încredere mai mare în autorități și cei care percep virusul ca fiind aproape și că se răspândește rapid.

La general, 20% dintre respondenți declară că au primit cel puțin o doză de vaccin COVID-19. Majoritatea (90%) au primit vaccinul în Moldova, iar 8% în România. 75% dintre cei care au primit o doză intenționează să primească și a doua doză. 23% dintre cei care au fost vaccinați spun că au primit ambele doze.

Factorii ce contează cel mai mult în decizia de vaccinare (cel puțin 3 din 4 respondenți) se referă la asigurarea că vaccinul a fost utilizat de mult timp fără efecte adverse și asigurarea interacțiunii libere cu membrii familiei și prietenii după vaccinare. Factorii secundari (aproape 2/3 din respondenți) se referă la asigurarea gratuită a vaccinului și recomandarea din partea Organizației Mondiale a Sănătății și a medicului de familie.

Nivelul încă redus de acceptabilitate a vaccinului continuă să fie condiționat de îngrijorarea că vaccinul ar putea avea efecte secundare grave asupra sănătății (68% din respondenți, dar în descreștere față de 83% în martie 2021).

Neîncrederea în procesul de vaccinare continuă să fie alimentată de zvonurile negative în spațiul public. Astfel, 71% din respondenți (față de 82% în studiul precedent) au auzit lucruri rele despre vaccinuri, în special că acestea au efecte secundare grave (92%).

Cât privește preferința pentru tipurile de vaccin, studiul actual atestă o echilibrare în preferințe: dintre respondenții care acceptă să fie vaccinați, 27% preferă Sputnik V, 25% – Pfizer, 18% – AstraZeneca, iar alte 18% ar accepta orice vaccin oferit de Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

Fiecare a patra persoană adultă (28%) continuă să nu creadă că noul coronavirus COVID-19 este real sau nu este sigură că acesta există.

PERCEPEREA RISCULUI, CUNOȘTINȚE ȘI ATITUDINI

19% din respondenți (față de 18% în martie 2021, 11% în noiembrie și 5% în august 2020) confirmă că au fost sau erau, în perioada colectării datelor, testați pozitiv COVID-19 cu diferite forme (de la asimptomatic la forme severe), iar alte 10% au fost suspecte cu simptome specifice, dar fără confirmare de laborator.

Studiul cinci atestă o descreștere semnificativă a procentului respondenților care consideră că este probabilitate mare să se infecteze cu COVID-19 (de la 48% în martie 2021 la 38%) și a procentului persoanelor care consideră că vor avea forme severe în caz de infectare (de la 43% în martie 2021 la 35%).

Descreșteri semnificative s-au înregistrat și la nivel de alți parametri: procentul persoanelor care se simt stresate din cauza COVID-19 a scăzut de la 52% în martie 2021 la 44%; procentul persoanelor cu frică față de COVID-19 a scăzut de la 51% în martie 2021 la 43%; a scăzut și procentul persoanelor care simt că virusul se răspândește rapid (de la 77% în martie 2021 la 51%).

Studiul cinci reconfirmă nivelul înalt de conștientizare și conformare (94%) privind obligativitatea de a respecta condițiile regimului de auto-izolare la domiciliu (14 zile) impus de autorități în cazul testării pozitive pentru COVID-19 sau aflării în contact cu un caz confirmat COVID-19.

În concordanță cu studiile precedente, practic 9 din 10 respondenți (în creștere față de studiile precedente) susțin că le este ușor să găsească, înțeleagă și să urmeze informațiile și recomandările privind infecția COVID-19. Însă, pentru fiecare al treilea respondent este dificil să aprecieze dacă informațiile despre COVID-19 în mass-media sunt de încredere.

Procentul respondenților care raportează că se informează despre virus des sau foarte des este în scădere față de studiul precedent (de la 73% la 66%).

76% din respondenți (cu 10% mai puțin față de studiul precedent) sunt îngrijorați de faptul că pandemia va avea consecințe economice pentru ei în viitor.

Respectarea comportamentelor de protecție continuă să fie extrem de ridicată, majoritatea măsurilor de protecție fiind raportate de peste 90% dintre respondenți. Totuși, respectarea majorității măsurilor de protecție a scăzut puțin sau a rămas stabilă față de studiul precedent. Există o disponibilitate semnificativ mai mică de a evita evenimentele sociale, precum și de a rămâne acasă și a nu merge la serviciu / școală.

Majoritatea respondenților consideră că deciziile luate cu privire la pandemie sunt corecte (65%), în creștere ușoară față de studiul precedent.

35% din respondenți susțin că situația lor financiară personală s-a înrăutățit (46% în martie 2021) în ultimele 3 luni, iar pentru 56% a rămas neschimbată (49% în martie 2021).

Procentul respondenților care au evitat să meargă la medic pentru probleme ce pot fi amânate a rămas stabil față de studiul precedent (25%). Totuși, un lucru îngrijorător este că 30% din persoane au amânat vaccinarea pentru ei sau pentru copiii lor.

Nivelul de încredere în instituțiile publice este în creștere continuă din luna august 2020. Medicul de familie, spitalele, și angajatorul continuă să fie printre cei mai de încredere. Față de studiile precedente a crescut semnificativ nivelul de încredere în Agenția Națională pentru Sănătate Publică, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Organizația Mondială a Sănătății.

Cele mai de încredere surse de informații sunt prietenii și familia (75%). Organizația Mondială a Sănătății și instituțiile naționale de sănătate publică se bucură de încrederea a 62% și, respectiv, 51% de respondenți, ambele având o dinamică pozitivă a nivelului de încredere.

Chestionarul studiului a fost elaborat de Biroul Regional OMS pentru Europa pentru toate țările din regiune, acesta fiind ajustat la contextul național și situația epidemiologică din Republica Moldova. Datele au fost colectate de Centrul de Analiză și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice „CIVIS” prin intermediul interviurilor telefonice asistate de computer, iar analiza a fost efectuată de Biroul Regional OMS pentru Europa în parteneriat cu Universitatea din Erfurt (Germania), aplicându-se pachetul statistic R Notebook. Studiul a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene și Biroului Regional OMS pentru Europa.

#COVID-19 #studiu #vaccinare

Tariful la energia electrică ar putea crește, însă majorarea nu va ajunge la 30%, a declarat Vasile Tofan, explicând că scumpirea solicitată de Energocom vizează doar o parte din energia cumpărată de furnizorii Premier Energy și FEE Nord. Declarația a fost făcută în cadrul unui interviu cu jurnalistul Nicolae Chicu.

Potrivit lui Tofan, Energocom este unul dintre furnizorii de energie electrică pentru cele două companii care livrează curent consumatorilor din Republica Moldova. Premier Energy deservește centrul și sudul țării, inclusiv municipiul Chișinău, iar FEE Nord – regiunea de nord.

Tofan a explicat că ponderea energiei furnizate de Energocom în totalul livrărilor celor două companii variază în funcție de sezon. Vara, aceasta reprezintă aproximativ 15%, iar iarna poate ajunge la circa 35%. O mare parte din această energie provine de la centralele electrice de termoficare, inclusiv CET Nord și Termoelectrica, unde producția este influențată de prețul gazelor naturale.

„Nu e 100%”, a subliniat Tofan, referindu-se la ponderea energiei pentru care Energocom a solicitat majorarea tarifului. El a precizat că această componentă reprezintă doar o parte din prețul final achitat de consumatori.

În acest context, Tofan a declarat că nu poate anticipa exact cât ar putea crește tariful final, dar a respins estimările potrivit cărora energia electrică s-ar putea scumpi cu 30%.

„Probabil vom avea careva creșteri la energia finală, dar nu 30%”, a afirmat acesta.

Tofan a mai atras atenția asupra informațiilor neverificate care circulă pe rețelele sociale și a recunoscut că autoritățile trebuie să comunice mai clar despre evoluția tarifelor și motivele eventualelor scumpiri.

Totodată, el a spus că ultimele 90 de zile au fost marcate de numeroase situații de criză, care i-au ocupat mult timp, în detrimentul reformelor și al atragerii investițiilor.