Recent, s-a descoperit că pacienții cu boala Alzheimer au niveluri ridicate ale unui anumit tip de zahăr în creier și că prezența zahărului poate juca un rol major în riscul de demență.

Studiul publicat în The American Journal of Clinical Nutrition a constatat că fructoza ar fi cheia pentru un posibil tratament al bolii Alzheimer. Ea este un tip de zahăr care se găsește în mod natural în fructe, sucuri de fructe, unele legume și miere. Fiind un înducitor natural, fructoza este, de asemenea, o componentă de bază a zahărului de masă și siropului de porumb, care este folosit pentru a aroma multe alimente și băuturi procesate, scrie dcnews.ro.

Johnson și echipa sa au sugerat că boala Alzheimer este o adaptare dăunătoare a unei căi de supraviețuire evolutivă folosită de animale și de strămoșii noștri îndepărtați în perioadele de penurie. „Un principiu de bază al vieții este să asigure suficientă hrană, apă și oxigen pentru supraviețuire.Multă atenție s-a concentrat pe răspunsurile acute de supraviețuire la hipoxie și foamete. Cu toate acestea, natura a dezvoltat o modalitate inteligentă de a proteja animalele înainte ca criza să apară efectiv”, au declarat autorii studiului pentru Express.

Fructoza, „capul răutăţilor”

Cercetătorii de la Universitatea din Colorado Anschutz Medical Campus au descoperit că principala cauză este legată de metabolismul fructozei, indiferent dacă aceasta a fost consumată sau doar produsă în organism. Mai mult, echipa a observat că fructoza a redus fluxul de sânge către cortexul cerebral al creierului implicat în autocontrol, precum și hipocampul și talamusul. Johnson a spus: „Credem că inițial, reducerea dependentă de fructoză a metabolismului cerebral în aceste regiuni a fost reversibilă și menită să fie benefică. Dar, reducerea cronică și persistentă a metabolismului cerebral determinată de metabolismul recurent al fructozei duce la atrofie progresivă a creierului și la pierderea neuronilor cu toate caracteristicile bolii Alzheimer.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alzheimer #boală #dieta

Președinta Maia Sandu explică de ce promisiunile privind majorarea salariilor profesorilor sunt acum dificil de realizat. Șefa statului a declarat la postul public de radio că autoritățile nu puteau anticipa, la începutul anului 2026, o serie de evenimente care aveau să afecteze economia și finanțele publice.

„Statul nu avea de unde să știe în ianuarie că va fi războiul din Iran, că vor crește iarăși prețurile la resursele energetice, că nu va reuși să promoveze o variantă mai ambițioasă a politicii fiscale”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit președintei, pentru ca statul să poată majora salariile, trebuie mai întâi să colecteze suficiente venituri la buget. Într-o perioadă marcată de incertitudini, însă, prognozele privind veniturile pot fi date peste cap.

„Trebuie să aduni bani la buget ca să poți să îi împarți după asta. Și dacă nu reușești să îi aduni, sau dacă aduni mai puțin, atunci lucrurile se întâmplă mai altfel decât planifici la începutul anului”, a explicat șefa statului.

Maia Sandu susține că situația este complicată de incertitudinea economică, deoarece autoritățile pot estima mai ușor cheltuielile decât veniturile pe care le va avea statul: „Pe cheltuieli e clar că știi cât vrei să dai, e mai greu să știi ce venituri vei avea”, a spus ea.

În același timp, președinta afirmă că profesorii au motive să aștepte majorările salariale și că Guvernul trebuie să găsească soluții.

„Sigur că oamenii așteaptă aceste majorări și ei sunt îndreptățiți să aștepte aceste majorări. Eu sper că Guvernul va veni cu niște soluții care sunt bune sau suficient de bune pentru toți cei care au nevoie de aceste majorări acum, nu peste jumătate de an”, a conchis președinta.

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) din Republica Moldova a anunțat oficial începerea unor acțiuni de protest organizate, prima manifestație fiind programată pentru miercuri, 19 august 2026, în fața Guvernului de la Chișinău, din cauza amânării majorărilor salariale promise pentru 1 septembrie. Sindicaliștii acuză Executivul de încălcarea angajamentelor luate în cadrul reformei bugetar-fiscale și avertizează că, în lipsa unei decizii favorabile, acțiunile vor escalada pe parcursul întregii toamne.