Clovnii îți provoacă teamă? Află că nu eşti singurul! Coulrofobia, sau frica de clovni, este un fenomen destul de răspândit.

Studiile arată că această frică este prezentă atât în rândul adulților, cât și în rândul copiilor. Până acum, niciun studiu nu a investigat în mod specific originile acestei frici care, la o primă vedere, pare destul de absurdă. Pentru a schimba situația, a fost conceput un chestionar psihometric pentru a evalua prevalența și severitatea coulrofobiei. Chestionarul numit Fear of Clowns. amintit şi de Scientific American, a fost completat de un eșantion internațional de 987 de persoane, cu vârste cuprinse între 18 și 77 de ani. Mai mult de jumătate dintre respondenți au spus că le este frică de clovni cel puțin într-o anumită măsură, iar 5% au spus că le este „extrem de frică” de ei, scrie dcnews.ro.

Fobia de clovni, afecţiune reală

Interesant este că acest procent care raportează o frică extremă de clovni este puțin mai mare decât cele raportate pentru multe alte fobii, cum ar fi cele legate de animale (3,8%), sânge/injecție/răni (3,0%), înălțime (2,8%), evenimente meteorologice (2,3%), spații închise (2,2%) sau zbor (1,3%). De asemenea, s-a notat că femeilor le este mai frică de clovni decât bărbaților, ori ele sunt ceva mai dispuse să recunoască asta.

Machiajul, detaliu înspăimântător

S-a mers pe ideea că fiecare dintre oamenii care prezintă o asemenea frică a experimentat, la un moment dat, un episod traumatizant ce a implicat un clovn. Mai mult, portretizarea negativă a clovnilor în cărți și filme reprezintă un factor esențial care contribuie la coulrofobie. Acest lucru este de înțeles, deoarece unii dintre cei mai proeminenți clovni din cărți și filme sunt proiectați pentru a fi înfricoșători: cum ar fi Pennywise, clovnul demon din romanul It, din 1986, al lui Stephen King. Acest personaj a apărut cel mai recent în două filme, în 2017 și 2019, avându-l pe talentatul Bill Skarsgård în rolul principal.

Cu toate acestea, unii oameni se tem de Ronald McDonald, mascota lanțului de fast-food, cu toate că el nu este menit să te sperie. Acest lucru sugerează că ar putea exista o explicație mai adâncă a problemei. Se crede că frica de clovni provine din faptul că oamenii nu pot vedea expresiile faciale din cauza machiajului strident. Albul din jurul gurii are, de asemenea, un mare impact.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ministrul Culturii, Dan Suruceanu, a efectuat o vizită în raionul Rezina, unde a discutat despre obiectivele de patrimoniu din Țipova și Saharna, precum și despre proiectele de conservare, amenajare și valorificare a zonei.

La Țipova, ministrul a examinat lucrările realizate pentru îmbunătățirea și amenajarea căilor de acces către Mănăstirea Rupestră, proiect aflat în etapa finală de implementare. În cadrul vizitei au fost abordate aspecte privind siguranța traseelor, semnalizarea obiectivului și soluțiile pentru o mai bună promovare a patrimoniului cultural și natural al zonei în rândul vizitatorilor.

Totodată, a fost discutată perspectiva dezvoltării unui muzeu de etnografie și istorie în satul Țipova, în cooperare cu Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și autoritățile locale.

„Mănăstirea Rupestră din Țipova se numără printre cele patru obiective de patrimoniu de pe ambele maluri ale Nistrului selectate în 2024 pentru lucrări de restaurare și conservare în cadrul Programului „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat cu sprijinul Uniunii Europene și PNUD Moldova. Proiectul ,,Amenajarea scărilor de acces spre Mănăstirea rupestră din cadrul Complexului muzeal Rezervația Peisagistică „Ţipova-Saharna” a intrat în etapa de implementare. Inițiativa contribuie la protejarea și promovarea patrimoniului cultural al Complexului Muzeal „Ţipova-Saharna”, secție a Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală. Astfel, datorită acestui proiect, vizitatorii vor avea acces mai sigur la monumentele istorice și naturale din zonă.

Unul dintre principiile care au stat la baza intervenției a fost păstrarea autenticității monumentului și respectarea urmelor istorice existente. Scările originale, construite de călugări la începutul secolului al XIX-lea, erau realizate din piatră spartă și reprezintă o mărturie valoroasă a ingeniozității și efortului depus de comunitatea mănăstirii pentru amenajarea accesului între biserica de pe platou și bisericile rupestre.

Din cauza dificultății de a identifica și procura piatră cu caracteristici similare celei utilizate inițial, restaurarea integrală a scărilor din același material nu a fost posibilă. În acest context, s-a optat pentru o soluție temporară, care îmbină necesitatea conservării patrimoniului cu asigurarea unui acces sigur pentru vizitatori. Secțiunile scărilor sunt realizate din lemn masiv de stejar. Montarea lor permite, totodată, conservarea și punerea în valoare a porțiunilor autentice ale vechilor scări din piatră, care vor putea fi observate de vizitatori, ca mărturii ale modului în care era amenajat accesul către mănăstirea rupestră acum două secole”, se arată în comunicatul emis de Ministerul Culturii.

De asemenea, Dan Suruceanu a vizitat Mănăstirea „Sfânta Treime” din Saharna, unul dintre cele mai cunoscute centre de pelerinaj din Republica Moldova și un obiectiv important pentru turismul cultural-religios.

Pornind de la potențialul celor două zone, ministrul a discutat despre promovarea comună a obiectivelor din Saharna și Țipova, precum și despre posibilitatea dezvoltării unui traseu cultural-turistic care să le conecteze. O astfel de abordare ar permite o valorificare mai bună a patrimoniului cultural și natural și le-ar oferi vizitatorilor un parcurs mai clar și mai bine organizat.