Schimbările climatice cauzate de activităţile umane ar urma să aibă ca rezultat în Europa de Nord valuri de frig mai rare, dar, paradoxal, mai periculoase, potrivit unui studiu publicat miercuri, 31 ianuarie curent.

Finlanda, Suedia şi Norvegia s-au confruntat în ianuarie cu un val de frig sever, care a depăşit recordurile: -44,6 de grade Celsius înregistrate în localitatea Vittangi (nordul Suediei), cea mai scăzută temperatură înregistrată în aceste trei ţări de la începutul secolului, şi mercurul s-a situat pentru prima dată sub -30 de grade Celsius la Oslo.

Legate de fluxurile de aer arctic, aceste episoade au perturbat grav transporturile, au deteriorat conductele de apă, au dus la închiderea şcolilor şi au determinat creşterea preţului energiei electrice, o sursă răspândită de încălzire în regiune.

Fără încălzirea de origine antropică, temperaturile înregistrate ar fi fost cu aproximativ 4 grade Celsius mai scăzute, potrivit noului studiu al cercetătorilor de la World Weather Attribution (WWA). Pe o planetă cu 1,2 grade Celsius mai caldă decât în era preindustrială, astfel de episoade sunt rare în Europa de Nord: acum, un val de frig de cinci zile şi o zi de frig extrem sunt de cinci ori şi, respectriv, de douăsprezece ori mai puţin probabile, potrivit acestei echipe de 19 cercetători internaţionali.

Aceste episoade meteorologice extreme ar putea avea în special consecinţe fatale pentru cele mai fragile populaţii

„Valurile de frig devin din ce în ce mai puţin intense şi mai puţin frecvente, dar acesta nu este un motiv de bucurie”, avertizează Izidine Pinto de la Institutul de Meteorologie din Ţările de Jos.

„Valurile de frig rămân un risc semnificativ pentru regiune”, a subliniat Dorothy Heinrich, consilier privind riscurile climatice la Centrul Climatic al Crucii Roşii şi Semilunei Roşii.

Aceste episoade meteorologice extreme ar putea avea în special consecinţe fatale pentru cele mai fragile populaţii, pe care este esenţial să le protejăm.

„Vârstnicii, copiii, cei care trăiesc în locuinţe cu condiţii precare şi cei care se confruntă cu surse limitate de energie sau lipsa de adăpost sunt deosebit de vulnerabili la aceste temperaturi scăzute”, a menţionat Dorothy Heinrich.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#clima #Europa #frig #schimbari climatice #valuri

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.