Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    0%
  • USD
    18.3070
    0%
  • RUB
    0.2236
    0%
  • RON
    3.7650
    0%
  • UAH
    0.4063
    0%

Toate știrile

21 noiembrie 2026

Sturza întrebător de ce Grigoriu o face pe „idioata utilă”, după ce a îndemnat la proteste similare cu cele din Kazahstan

05 Ian. 2022, 17:53
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
05 Ian. 2022, 17:53 // Politica //  Realitatea.md

Sturza se întreabă de ce Grigoriu o face pe „idioata utilă”, ca efect al îndemnului la proteste similare cu cele din Kazahstan

O postare de pe pagina de Facebook a fostei deputate a Platformei DA, Inga Grigoriu, prin care instigă cetățenii moldoveni la proteste similare cu cele din Kazahstan, l-a făcut pe ex-premierul țării, actualmente om de afaceri, Ion Sturza, să-i dedice un mesaj, prin care se întreabă de ce „unii o fac pe idioții utili”.

Mai exact, Sturza afirmă că nu poți compara ceea ce se petrece în Kazahstan cu ceea ce îndeamnă Grigoriu, deoarece sunt lucruri diametral opuse.

„Am văzut cum unii fruntași ai Platformei DA (Inga Grigoriu) mai că nu îndemna la revolte similare cu cele din Kazahstan. Chipurile, voi, moldovenii, slabo?! Despre Kazahstan o să vă povestesc eu, dar altă dată. Poți să fii supărat, frustrat, plictisit, dar nu poți să nu vezi diferența. Un regim de tip sovietic, puțin fardat, cleptocratic și un regim democratic, popular și total anticorupție. Poți să nu știi de „unde iese gazul”, dar trebuie să cunoști originile crizei energetice. Astăzi, unii la Chișinău, speriați de schimbări și procurori, toarnă nu cu gaz, cu saci de bani pentru a inversa procesele de curățare a societății. E și firesc, au ce pierde. Dar alții, care nu am nimic cu cleptocrații, de ce o fac pe idioții utili?”, se întreabă Sturza.

În postarea sa, Inga Grigoriu prin întrebarea ei, ar induce ideea unor proteste similare cu cele din Kazahstan, pentru că la noi prețul la gaz a crescut cu mult mai mult, comparativ cu ceea ce a provocat proteste de amploare în țara respectivă.

„Evident că, aproape tot moldoveanul cu cetățenie a R. Moldova, urmărește sau va urmări ultimele evenimente din Kazahstan și se miră cum oamenii de acolo au îndrăznit să protesteze?! Cu ce tupeu? La noi a crescut prețul la gaze cu 120% și nimic!!! Mai mult decât atât, milionul strigă – bravo noii guvernări! Kazahstan nu este poate cel mai bun exemplu de democrație și libertate de exprimare. Totodată, prin 2014-2017 ne uitam cu invidie la ucraineni, armeni, la România. Haideți, din nou, să studiem exemplul Islandei, chiar dacă din punct de vedere geografic, numeric, al modului de gândire nu putem fi comparați”, a scris Grigoriu pe Facebook.

La postarea dată, comentariile au „curs gârlă”, dar cel mai relevant este faptul că, Inga Grigoriu, în unul din comentariu afirmă faptul că „Platforma DA se pregătește de proteste contra mincinoșilor, ipocriților, penalilor care fac parte din actuala guvernare”.

 

Precizăm că, pe 2 ianuarie curent, în Kazahstan au început protestele din cauza creșterii de două ori a prețurilor la combustibil. După trei zile de demonstrații, președintele Kasîm-Jomart Tokaev a acceptat demisia Guvernului, a impus reglementarea de stat a prețurilor și a declarat o situație de urgență în trei regiuni. Chiar și așa, protestele au continuat. În dimineața zilei de 5 ianuarie curent, demonstranții s-au ciocnit cu poliția și au capturat clădirile administrației din marile orașe.

Realitatea Live

21 Nov. 2026, 17:24
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
21 Nov. 2026, 17:24 // Slider //  Victoria Laur

Ministerul Finanțelor elaborează programul de gestionare a datoriei de stat pentru perioada 2027-2029, care stabilește sursele de împrumut, condițiile de finanțare și măsurile de control al costurilor și riscurilor. Proiectul documentului este supus consultărilor publice până pe 4 decembrie.

Cât va datora statul

Potrivit proiectului bugetului de stat, datoria de stat ar putea ajunge la cel mult 186,5 miliarde de lei la sfârșitul anului 2027, echivalentul a 44,2% din PIB. Ministerul estimează că, la sfârșitul anului curent, aceasta va constitui 162,9 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de 23,6 miliarde într-un singur an, informează IPN. Din total, datoria externă nu va depăși 119,9 miliarde de lei, iar cea internă – 66,5 miliarde.

Tendința de creștere va continua și în următorii ani. Datoria este prognozată să ajungă la 201,5 miliarde de lei în 2028 și la aproape 210 miliarde în 2029. În raport cu economia, însă, ponderea acesteia ar urma să scadă treptat, până la 42,2% din PIB în 2029.

Pentru 2027, statul planifică să contracteze împrumuturi externe de 22,4 miliarde de lei, echivalentul a circa 1,25 miliarde de dolari, și să ramburseze 4,7 miliarde de lei. Cea mai mare parte a finanțării externe este prevăzută din partea Uniunii Europene, prin intermediul Planului de creștere economică.

Nivelul estimat al datoriei se apropie de plafonul de 45% din PIB stabilit de Ministerul Finanțelor în programul anterior, aprobat prin HG nr. 838/2025. Pentru 2027, prognoza indică deja o pondere de 44,2% din PIB. Prin comparație, la sfârșitul anului 2024, datoria de stat era de 121,4 miliarde de lei, iar până la finele lui 2027 ar urma să crească cu peste 50%.

Același program stabilește că serviciul datoriei, exprimat prin costurile aferente acesteia, nu trebuie să depășească 10% din veniturile bugetului. În 2025, indicatorul era de 6%, iar estimările privind dobânzile pentru 2027 îl apropie de 9%.

Cât costă împrumuturile

Numai dobânzile aferente datoriei de stat vor costa bugetul public 8,4 miliarde de lei în 2027, cu 1,7 miliarde mai mult decât în 2026. Suma este apropiată de bugetul prevăzut pentru ordinea publică și securitatea națională, de 9,4 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a cheltuielilor cu dobânzile revine datoriei interne, pentru care rata medie estimată la valorile mobiliare de stat este de circa 11,5% anual.

Pentru perioada 2027-2029, Ministerul Finanțelor își propune să dezvolte piața internă a valorilor mobiliare de stat, să atragă împrumuturi externe cu scadențe de cel puțin 15 ani, în special de la creditorii multilaterali, și să țină sub control riscurile asociate datoriei publice.