Pe data de 5 ianuarie 2022, după miezul nopții, președintele kazah Kasîm-Jomart Tokaev a declarat stare de urgență pentru două săptămâni în cel mai mare oraș din Asia Centrală, Almatî, și în provincia Mangistau din vestul țării. Se întâmplă după ce au izbucnit proteste violente împotriva deciziei Guvernului de a ridica plafoanele de pe prețurile gazului petrolier lichefiat (GPL), în urma căreia costul alternativei populare la benzină a crescut.

ȘTIREA INIȚIALĂ

Pe scurt (a se citi: pe lung)

Protestele au început cu două seri înainte. Au avut loc ciocniri cu poliția, zeci de mașini au fost arse, iar oamenii legii au fost nevoiți să folosească gaze lacrimogene. Aproximativ două sute de persoane au fost reținute, polițiștii raportând 95 de angajați răniți.

Azi dimineața au continuat.

Inițial, președintele Kazahstanului a încercat să stea pe poziție.

„Apelurile de a ataca birourile guvernamentale și militare sunt absolut în afara legii”, declara președintele Tokaiev într-un discurs. „Guvernul nu va cădea, dar decât conflict, ne dorim mai degrabă încredere reciprocă și dialog”, a spus el.

Însă azi deja a acceptat demisia Guvernului și a ordonat introducerea unei reglementări de stat a prețurilor pentru produsele semnificative din punct de vedere social.

Protestele au un context

Protestele publice sunt rare – și ilegale, dacă organizatorii nu depun o notă în avans – în Kazahstan, fosta republică sovietică care este strict controlată și în care nu există opoziție parlamentară. Manifestațiile au implicat mii de oameni. Au început pe 2 ianuarie – ziua următoare după ce plafoanele la prețurile GPL au fost ridicate – în orașul Janaozen, locul celor mai violente conflicte dintre protestatari și poliție de la obținerea independenței față de Uniunea Sovietică.

Janaozen este un centru industrial petrolifer din vestul provinciei Mangistau unde zeci de oameni au fost uciși la protestele din 2011 după concedierea lucrătorilor din industrie. Protestatarii din acest oraș au cerut acum ca prețul GPL să fie înjumătățit de la 120 tenge (0,27 de dolari) pe litru la nivelul la care combustibilul era vândut anul trecut.

Comercianții au căzut de acord să taie prețul cu un sfert, însă guvernul președintelui Kassim-Jomart Tokaiev a declarat că tăieri suplimentare sunt imposibile, din cauza costurilor de producție.

Prețul a fost anterior regulat, însă oficialii au spus că prețurile artificial scăzute fac ca producția GPL să nu fie fezabilă.

ACTUALIZĂRI LA MINUT

1.

E stare de urgență în Kazahstan, decretată de autorități după ce scumpirea gazelor a scos mii de oameni în stradă.

2.

Guvernul din Kazahstan a demisionat în urma protestelor de amploare provocate de prețurile mari la combustibil. Preşedintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a acceptat.

3.

Arde peste tot! Protestatarii au spart cordoanele poliției și au capturat clădirea administrației din Almatî, dar și a Procuraturii Generale.

4.

Polițiștii din Kazahstan se alătură protestatarilor. În capitală a fost introdusă stare de urgență!

5.

A fost incendiată reședința din Almatî a președintelui! Protestatarii au folosit mașini modificate ca în „Mad Max”.

6.

LIVE TEXT Protestele din Kazahstan, în imagini FOTO și VIDEO 18+

#imagini #Kazahstan #proteste

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.