E stare de urgență în Kazahstan, decretată de autorități după ce scumpirea gazelor a scos mii de oameni în stradă. Astfel de manifestări ale furiei cetățenilor sunt rare în țara din Asia Centrală bogată în resurse naturale și condusă autoritar. Protestele au izbucnit de câteva zile în mai multe orașe, inclusiv la Almatî, capitala economică a țării. Forțele de ordine au fost mobilizate în număr mare pentru a dispersa mulțimea. Au folosit gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc și au arestat mai mulți manifestanți. De asemenea, în zone întinse internetul pe mobil și rețelele sociale WhatsApp și Telegram au fost blocate.

Proteste au izbucnit în mai multe orașe

Proteste au izbucnit în câteva orașe kazahe după ce guvernul națiunii din Asia Centrală a ridicat plafoanele de pe prețurile gazului petrolier lichefiat (GPL) iar costul alternativei populare la benzină a crescut.

Protestele publice sunt rare – și ilegale, dacă organizatorii nu depun o notă în avans – în Kazahstan, fosta republică sovietică care este strict controlată și în care nu există opoziție parlamentară.

Manifestațiile au implicat mii de oameni. Au început pe 2 ianuarie – ziua următoare după ce plafoanele la prețurile GPL au fost ridicate – în orașul Janaozen, locul celor mai violente conflicte dintre protestatari și poliție de la obținerea independenței față de Uniunea Sovietică.

Protestele s-au răspândit în centrul provinciei Mangistau, la Aktau, precum și la o tabără de muncitori folosită de cei care lucrează cu subcontract pentru cel mai mare producător petrolifer din țară, Tengizchevroil. Compania condusă de Chevron a transmis că producția nu a fost afectată.

1/2 Thounsands if not dozens of thousands people peacefully protesting in #Kazakhstan demanding „Shal, ket” („Old man, go away”) meaning dictator Nazarbayev must resign with all his cronies. @petras_petras @EamonGilmore @State_SCA @bbcrussian @euronews @rozathun @SenatorCardin pic.twitter.com/CWetLhMjee

— Daniyar (@DaniyarK1996) January 4, 2022

Președintele s-a adresat națiunii, guvernul dă înapoi

Pe data de 5 ianuarie 2022, după miezul nopții, președintele kazah Kassîm-Jomart Tokaiev a declarat stare de urgență pentru două săptămâni în cel mai mare oraș din Asia Centrală, Almatî, și în provincia Mangistau din vestul țării, unde protestele au devenit violente, a anunțat miercuri dimineață (ora locală) biroul său de presă.

Astfel, circulația pe străzi este interzisă între orele 23:00 și 7:00, la fel și adunările de oameni.

„Apelurile de a ataca birourile guvernamentale și militare sunt absolut în afara legii”, declara președintele Tokaiev într-un discurs rostit cu câteva ore mai devreme. „Guvernul nu va cădea, dar decât conflict, ne dorim mai degrabă încredere reciprocă și dialog”, a spus el.

Însă, în timp ce șeful statului vorbea, poliția din Almatî folosea gaze lacrimogene și grenade asurzitoare pentru a împiedica sute de protestatari să ia cu asalt biroul primarului, potrivit corespondentului Reuters.

Manifestanții, care au cerut guvernului să demisioneze, și-au petrecut noaptea în piețele centrale din Janaozen și Aktau.

Poliția a făcut arestări

Adunări mai mici au avut loc și în alte orașe din sud, vest și în capitala Nur-Sultan în sprijinul protestarilor din Mangystau și și-au exprimat nemulțumirea față de corupție, șomaj și salarii mici.

Mai mult de 20 de persoane au fost reținute de poliție.

Drumurile care duc spre Aktau au fost închise de autorități.

În Nur-Sultan, poliția a reținut cel puțin trei persoane ce protestau în fața clădirii guvernamentale a orașului. Alți trei protestatari au fost reținuți în ziua anterioară.

Poliția a „arestat preventiv” cel puțin 10 oameni înaintea protestelor planificate de omul de afaceri fugit din țară care a fost și ministru al Energiei, Mukhtar Ablyazov, lider al partidului Alegerea Democratică pentru Kazahstan (DVK).

În Șimchent, poliția a înlăturat mai mult de 10 persoane adunate în fața clădirii guvernamentale locale, în vreme ce bărbați neidentificați îmbrăcați în civil au oprit un corespondent Radio Europa Liberă care filma.

Police officers detained a 5-months child in the stroller and the child’s mother in Astana during nationwide peaceful protests in #Kazakhstan. @USembassyKAZ @EUinKazakhstan @EamonGilmore @EUSR_CA @State_SCA @rozathun @HeidiHautala @SenatorCardin @SenatorMenendez @petras_petras pic.twitter.com/uAErAOwQ64

— Daniyar (@DaniyarK1996) January 4, 2022

În ce context intervin mișcările de stradă

Mulți activiști din țară au primit sentințe mari de închisoare sau decizii în instanță de a fi restricționați, în ultimii ani, datorită activității lor în DVK, precum și din cauză că au participat la protestele organizate de grup.

Janaozen este un centru industrial petrolifer din vestul provinciei Mangistau unde zeci de oameni au fost uciși la protestele din 2011 după concedierea lucrătorilor din industrie. Protestatarii din acest oraș au cerut acum ca prețul GPL să fie înjumătățit de la 120 tenge (0,27 de dolari) pe litru la nivelul la care combustibilul era vândut anul trecut.

Comercianții au căzut de acord să taie prețul cu un sfert, însă guvernul președintelui Kassim-Jomart Tokaiev a declarat că tăieri suplimentare sunt imposibile, din cauza costurilor de producție.

Prețul a fost anterior regulat, însă oficialii au spus că prețurile artificial scăzute fac ca producția GPL să nu fie fezabilă.

În cel mai mare oraș kazah, Almatî, poliția a închis luni și marți piața principală. Internetul mobil a fost bruiat în centrul orașului.

Tokaiev a scris marți pe Twitter că o comisie guvernamentală a început să lucreze în Aktau și că va găsi o soluție „în interesul stabilității din țara noastră”. El a cerut protestatarilor să se comporte în mod responsabil.

#combustibil #Kazahstan #prețuri #proteste

Pe porțiuni ale drumului republican R33 Hîncești–Lăpușna–M1, aflat încă în proces de reabilitare, au apărut deja fisuri vizibile în asfalt. Lucrările sunt executate de compania turcă ONUR Taahhüt Taşımacılık İnşaat Ticaret ve Sanayi A.Ş., în baza unui contract de aproape 38,75 milioane de euro, scrie Bani.md.

Fotografiile transmise redacției Bani.md arată mai multe crăpături longitudinale și ramificate pe suprafața asfaltată, unele dintre acestea fiind deja suficient de pronunțate pentru a fi observate cu ochiul liber. Din imagini nu poate fi stabilită însă cauza tehnică a fisurilor. O asemenea concluzie ar necesita o verificare tehnică în teren.

Situația atrage atenția în condițiile în care proiectul nici măcar nu este încă finalizat. Administrația Națională a Drumurilor anunța că lucrările de reabilitare pe cei 37,2 kilometri ai R33 au început în aprilie 2024, iar termenul estimat pentru finalizarea acestora este octombrie 2026. În iunie, pe unele sectoare, inclusiv în orașul Hîncești, încă se executau lucrări de așternere a stratului de uzură.

Contractul cu ONUR a fost semnat la 12 decembrie 2023 și are o valoare de 38,746 milioane de euro. Proiectul, finanțat cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, prevede reabilitarea integrală a traseului dintre Hîncești și intersecția cu M1, inclusiv lucrări la poduri, sisteme de drenaj și structura carosabilului.

Apariția fisurilor vine într-un moment în care ONUR își extinde ambițiile pe piața proiectelor rutiere din Republica Moldova. Potrivit informațiilor furnizate redacției, compania este interesată și de proiectul de reabilitare a drumului M1 Leușeni–Chișinău, unul dintre cele mai importante coridoare rutiere ale țării.

Licitația pentru primele două loturi ale M1 este deja în desfășurare. Este vorba despre sectorul km 1–9 și tronsonul km 9–39, iar ofertele pot fi depuse până la 30 septembrie 2026. Proiectul este, la rândul său, finanțat de BERD.

Aici apare însă o problemă suplimentară pentru compania turcă. În mai 2026, BERD a sancționat ONUR și 53 dintre subsidiarele sale pentru o practică coluzivă constatată într-o procedură de achiziție finanțată de bancă în Ucraina. ONUR și-a recunoscut răspunderea și a cooperat cu investigația, iar sancțiunea prevede o perioadă de excludere de un an și trei luni, urmată de doi ani de neexcludere condiționată. Pe durata excluderii, compania și subsidiarele vizate nu sunt eligibile pentru noi proiecte finanțate de BERD.

Prin urmare, chiar dacă ONUR este interesată de reabilitarea traseului Chișinău–Leușeni, actuala sancțiune BERD reprezintă un obstacol direct pentru participarea sa la contractele finanțate de instituție pe durata perioadei de excludere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

ONUR are deja o prezență importantă pe piața infrastructurii rutiere din Republica Moldova. Pe lângă R33, compania a obținut anterior contracte pentru alte drumuri naționale, inclusiv un sector al R14.

Fisurile apărute pe R33 ridică însă întrebări cu privire la calitatea lucrărilor și la modul în care acestea vor fi remediate înainte de recepția finală a drumului. În lipsa unei expertize sau a unei explicații oficiale din partea Administrației Naționale a Drumurilor și a antreprenorului, nu poate fi stabilit deocamdată dacă este vorba despre o problemă superficială, localizată, sau despre un defect care necesită intervenții mai ample.

#drum #fisuri #Moldova