Un grup de manifestanţi a pătruns miercuri în clădirea principală a administraţiei din Almatî, capitala economică a Kazahstanului, scena unor proteste fără precedent provocate de o majorare a preţului la gaz. De asemenea, potrivit imaginilor care circulă pe rețelele sociale, clădirea a fost incendiată.

Protestatarii au incendiat principala clădire administrativă din Kazahstan. Pe rețelele sociale au apărut imagini cu soldați capturați.

Poliţia a tras miercuri cu grenade asurzitoare şi a utilizat gaze lacrimogene împotriva unei mulţimi de câteva mii de persoane, fără a reuşi să împiedice pătrunderea unor protestatari în clădire.

VIDEO: Protesters attempt to storm an Akimat (council offices) in Almaty. pic.twitter.com/HcT3vsuYP1

— Conflict News (@Conflicts) January 5, 2022

#Almaty #Kazakhstan

According to media reports, the protesters seized the presidential residence. pic.twitter.com/pDt1J8gjdv

— David Galstyan (@Aeternum7) January 5, 2022

Protestatarii s-au adunat într-o piaţă din oraş şi se îndreptau în direcţia principalei clădiri a administraţiei locale. Manifestaţia se derula în mod haotic, iar poliţia a utilizat gaze lacrimogene la fel ca în noaptea de marţi spre miercuri, când a dispersat o primă manifestaţie de circa 5.000 de persoane.

Manifestaţiile neautorizate în prealabil de către autorităţi sunt interzise în Kazahstan, fostă republică sovietică autoritară, dar care este totodată cea mai mare economie din Asia Centrală.

În imaginile care circulă pe rețelele sociale, pot fi văzuți protestatari care şi-au însuşit bastoane şi scuturi ale poliţiei sau care folosesc mașini ranforsate pentru a sparge dispozitivul forțelor de ordine. În alte imagini pot fi văzuți protestatari care capturează și lovesc mai mulți soldați pe care îi dau jos dintr-o mașină de armată.

NOW – Citizens in #Kazakhstan detain military personnel as violent anti-government protests continue to roil the country.pic.twitter.com/MfzpKNPsA8

— Disclose.tv (@disclosetv) January 5, 2022

About 50 protesters gathered at akimat in Pertopavlovsk, but all have been detained by police https://t.co/9BbvZwgKAC

— Liveuamap (@Liveuamap) January 5, 2022

Protestele au început duminică, după o creştere a preţurilor la gazul natural lichefiat (GPL), în oraşul Janaozen, în vestul ţării, înainte de a se extinde spre marele oraş regional Aktau, pe malul Mării Caspice, apoi în Almatî.

Preşedintele kazah Kasîm-Jomart Tokaev a acceptat miercuri demisia guvernului condus de premierul Askar Mamin. Vicepremierul Alihan Smailov îşi va asuma rolul de premier interimar până la formarea unui nou cabinet.

Guvernul a încercat într-o primă etapă, fără succes, să-i calmeze pe protestatari, promiţând o reducere a preţului la GPL, fixându-l la 50 de tenge (0,1 euro) pe litru în regiune, comparativ cu 120 de tenge la începutul anului.

LIVE TEXT Protestele din Kazahstan, în imagini FOTO și VIDEO 18+

#Almatî #Kazahstan #proteste

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.