Preşedintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a acceptat miercuri, 5 ianuarie curent, demisia guvernului, în urma manifestaţiilor de amploare împotriva creşterii preţului la gaz.

Un decret publicat pe site-ul prezidenţial anunţă că Tokaev a acceptat demisia guvernului condus de premierul Askar Mamin. Vicepremierul Alihan Smailov îşi va asuma rolul de premier interimar până la formarea unui nou cabine.

Peste 200 de persoane au fost arestate şi zeci de poliţişti au fost răniţi după manifestaţiile împotriva creşterii preţului la gaz care au avut loc în mai multe oraşe din Kazahstan, a anunţat miercuri poliţia kazahă.

În urma acestor manifestaţii, printre care şi cea dispersată cu grenade asurzitoare şi cu gaze lacrimogene în noaptea de marţi spre miercuri de poliţia din Almatî, a fost decretată de asemenea stare de urgenţă până pe 19 ianuarie în mai multe regiuni, inclusiv a capitalei economice Almatî, unde a intrat în vigoare şi o interdicţie de circulaţie între orele locale 23:00 şi 07:00.

„Mai mult de 200 de persoane au fost arestate pentru încălcarea ordinii publice”, a anunțat un comunicat al Ministerului de Interne kazah. Potrivit ministerului, 95 de poliţişti au fost răniţi în timpul acestor manifestaţii, care sunt rare în această ţară bogată în hidrocarburi.

Protestele au început duminică, după o creştere a preţurilor la gazul natural lichefiat (GNL), în oraşul Janaozen, în vestul ţării, înainte de a se extinde spre marele oraş regional Aktau, pe malul Mării Caspice, apoi în Almatî.

Guvernul a încercat într-o primă etapă, fără succes, să-i calmeze pe protestatari, promiţând o reducere a preţului la GNL, fixându-l la 50 de tenge (0,1 euro) pe litru în regiune, comparativ cu 120 de tenge la începutul anului.

Televiziunea kazahă a relatat miercuri despre arestarea directorului unei uzine de tratare a gazului şi a unui alt responsabil din regiunea Mangystau, unde se află Janaozen. Ei sunt acuzaţi că „au majorat preţul la gaz fără motiv”, ceea ce „a dus la proteste în masă în întreaga ţară”, potrivit acestei surse.

Janaozen a fost în trecut scena celor mai sângeroase revolte care au zguduit Kazahstanul de la proclamarea independenţei sale, în 1991. În 2011, cel puţin 14 muncitori ai unui sit petrolier au fost ucişi atunci când poliţia a reprimat o manifestaţie împotriva condiţiilor de muncă proaste şi salariilor mici.

Regiunea Mangystau depinde de GNL ca principală sursă de carburant pentru maşini şi orice majorare a preţului duce la o creştere în lanţ a preţurilor la produse alimentare, deja mai mari de la începutul pandemiei de coronavirus.

#demisie #Guvern #Kazahstan #prețuri

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.