Antony Blinken a declarat că SUA și ceilalți parteneri ai Republicii Moldova folosesc sancțiuni împotriva celor care vor să submineze democrația în țara noastră. Secretarul de stat american a explicat că SUA a alocat 774 milioane USD pentru a consolida instituțiile moldovenești și a contracara acțiunile ce vin din partea Federației Ruse, inclusiv dezinformarea, și suplimentar se discută pentru a oferi încă 50 de milioane de dolari. Mai multe declarații a făcut la conferința comună de presă, susținută miercuri, 29 mai curent, cu președinta Maia Sandu, de la Chișinău.

„Avem un nou pachet de sancțiuni împotriva celor care destabilizează în Republica Moldova, pe măsură ce obținem informațiile necesare”, a promis Antony Blinken.

În acest context, a intervenit președinta Maia Sandu care a explicat că „responsabilii din Republica Moldova colectează această informație și o transmit autorităților de la Washington și în funcție de cât de documentate sunt informațiile, se iau deciziile. Acest element de cooperare este important, inclusiv în lupta cu corupția. Republcia Moldova este în plină reformă și instituțiile noastre nu sunt pe deplin eficiente, încât să se poate să se descurce singure, fiind și ele sub incidența reformei. De aceea, susținerea SUA este foarte importantă”.

Mai devreme de asta, șefa statului fusese întrebată dacă Republica Moldova va cere SUA garanții de securitate.

„Avem un parteneriat strategic cu SUA. Cooperarea noastră este ghidată și de cadrul constituțional al Republicii Moldova, avem cooperare substanțială pe domeniul apărării și securității, pe aceste elemente de cooperare o să mergem în continuare”, a răspuns Maia Sandu.

Jurnaliștii au insistat ca secretarul american de stat să explice dacă există vreo cale de a sancționa și platforma Meta, pe care apar postări cu informații de dezinformare sponsorizate. „Aceasta este o întrebare complicată și depășește competențele mele. Noi îndemnăm administratorii de rețele sociale să-și aplice propriile legi. Ele sunt entități independente și dacă vom avea informații privind abuzuri, vom lua deciziile necesare”, a conchis oficialul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Antony Blinken #dezinformare #Maia Sandu

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.