Antony Blinken a declarat că SUA și ceilalți parteneri ai Republicii Moldova folosesc sancțiuni împotriva celor care vor să submineze democrația în țara noastră. Secretarul de stat american a explicat că SUA a alocat 774 milioane USD pentru a consolida instituțiile moldovenești și a contracara acțiunile ce vin din partea Federației Ruse, inclusiv dezinformarea, și suplimentar se discută pentru a oferi încă 50 de milioane de dolari. Mai multe declarații a făcut la conferința comună de presă, susținută miercuri, 29 mai curent, cu președinta Maia Sandu, de la Chișinău.

„Avem un nou pachet de sancțiuni împotriva celor care destabilizează în Republica Moldova, pe măsură ce obținem informațiile necesare”, a promis Antony Blinken.

În acest context, a intervenit președinta Maia Sandu care a explicat că „responsabilii din Republica Moldova colectează această informație și o transmit autorităților de la Washington și în funcție de cât de documentate sunt informațiile, se iau deciziile. Acest element de cooperare este important, inclusiv în lupta cu corupția. Republcia Moldova este în plină reformă și instituțiile noastre nu sunt pe deplin eficiente, încât să se poate să se descurce singure, fiind și ele sub incidența reformei. De aceea, susținerea SUA este foarte importantă”.

Mai devreme de asta, șefa statului fusese întrebată dacă Republica Moldova va cere SUA garanții de securitate.

„Avem un parteneriat strategic cu SUA. Cooperarea noastră este ghidată și de cadrul constituțional al Republicii Moldova, avem cooperare substanțială pe domeniul apărării și securității, pe aceste elemente de cooperare o să mergem în continuare”, a răspuns Maia Sandu.

Jurnaliștii au insistat ca secretarul american de stat să explice dacă există vreo cale de a sancționa și platforma Meta, pe care apar postări cu informații de dezinformare sponsorizate. „Aceasta este o întrebare complicată și depășește competențele mele. Noi îndemnăm administratorii de rețele sociale să-și aplice propriile legi. Ele sunt entități independente și dacă vom avea informații privind abuzuri, vom lua deciziile necesare”, a conchis oficialul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Antony Blinken #dezinformare #Maia Sandu

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.