Ambasada virtuală a Statelor Unite în Iran și-a actualizat luni, 12 ianuarie, avertismentul de călătorie, îndemnând cetățenii americani să părăsească imediat țara, în contextul protestelor de amploare care zguduie mai multe orașe iraniene, relatează Digi24. Potrivit comunicatului publicat pe site-ul ambasadei, americanii ar trebui să se aștepte la întreruperi ale internetului, să își planifice mijloace alternative de comunicație și, dacă pot face acest lucru în siguranță, să părăsească Iranul prin teritoriul Armeniei sau al Turciei.

De asemenea, persoanele cu dublă cetățenie american‑iraniană sunt sfătuite să folosească pașaportul iranian pentru a ieși din țară, întrucât Teheranul nu recunoaște dubla cetățenie. Ambasada a avertizat că „cetățenii americani se află într-un risc semnificativ de a fi interogați, arestați și deținuți în Iran”.

Situația este agravată de restricțiile impuse asupra zborurilor internaționale, liniile aeriene continuând să anuleze sau să limiteze cursele spre și dinspre Iran, iar mai multe companii și-au suspendat serviciile până vineri.

Statele Unite au desemnat de multă vreme Iranul ca destinație de nivelul 4 „A nu se călători acolo”, avertizând că cetățenii americani nu ar trebui să meargă în această țară pentru niciun motiv, iar cei aflați deja în Iran ar trebui să plece imediat din cauza riscurilor grave de securitate. În definiția Departamentului de Stat, nivelul 4 semnifică „cel mai sever nivel, care indică un risc ridicat de situații care pun viața în pericol”, iar pe această listă se află și țări precum Coreea de Nord, Rusia, Afganistan, Venezuela, Belarus, Irak sau Somalia.

Avertizarea survine pe fondul protestelor care au izbucnit în mai multe orașe iraniene, declanșate de probleme economice profunde și scăderea valorii monedei naționale. În contextul acestor tensiuni, ambasada a menționat că restricțiile de zbor și întreruperile serviciilor de internet complică evacuarea în siguranță a cetățenilor americani.

Este important de menționat că Statele Unite nu au nicio ambasadă sau consulat în Iran, iar Ambasada Elveției de la Teheran acționează ca reprezentant al intereselor americane, însă serviciile sale sunt limitate.

În același timp, administrația americană a reafirmat că diplomația rămâne abordarea principală în relația cu Iranul, însă opțiuni militare nu sunt excluse. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a precizat că „Numai președintele Donald Trump știe ce va face mai departe. Așa că lumea va trebui să continue să aștepte și să ghicească și îl vom lăsa să decidă.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În declarațiile sale recente, Donald Trump a afirmat că administrația sa cântărește „unele opțiuni foarte puternice”, inclusiv acțiuni militare potențiale, susținând că Iranul a început să încalce liniile roșii ale Statelor Unite.

#avertizări #Donald Trump #proteste Iran #SUA

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.