Statele Unite îşi reduc mijloacele de apărare antiaeriană (baterii antirachetă, scut antirachetă) amplasate în Orientul Mijlociu în 2019 şi 2020, din cauza tensiunilor cu Iranul, a anunțat vineri Pentagonul, confirmând informaţii publicate inițial de Wall Street Journal. Potrivit CNN, mișcarea face parte dintr-o strategie mai largă, prin care SUA își concentrează eforturile în a contracara China și Rusia.

Secretarul Apărării, Lloyd Austin, „a ordonat să retragă în această vară din regiune anumite forţe şi capacităţi, în principal echipamente de apărare antiaeriană”, a indicat într-un comunicat o purtătoare de cuvânt a Pentagonului, comandantul Jessica McNulty.

„Unele din aceste echipamente vor fi returnate în Statele Unite pentru întreţinere şi reparaţii devenite foarte necesare. Altele vor fi reamplasate în alte regiuni”, a adăugat ea, potrivit Agerpres.

Purtătoarea de cuvânt nu a precizat dacă aceste echipamente vor fi transferate în regiunea indo-pacifică, unde Pentagonul doreşte să îşi concentreze eforturile în faţa ascensiunii Chinei.

CNN scrie însă că această mișcare reflectă o schimbare în strategia Departamentului Apărării, care își mută atenția și eforturile în a contracara China și Russia ca amenințări ale viitorului, lăsând în urmă războaiele din Orientul Mijlociu.

Mii de soldați americani părăsesc Orientul Mijlociu

Potrivit Wall Street Journal, Pentagonul a început la începutul lunii iunie să retragă opt baterii antirachetă din Irak, Kuweit, Iordania şi Arabia Saudită, precum şi un scut antirachetă THAAD care fusese desfăşurat în Arabia Saudită.

Fiecare baterie antirachetă necesită prezenţa a câteva sute de militari, iar retragerea lor înseamnă plecarea a mii de soldaţi americani din regiune.

„Menţinem o prezenţă militară robustă în regiune, adecvată ţinând cont de ameninţare, şi suntem încrezători că aceste schimbări nu vor afecta interesele noastre de securitate naţională De asemenea, ne menţinem flexibilitatea de a returna rapid forţe în Orientul Mijlociu, dacă este necesar”, a afirmat purtătoarea de cuvânt.

Statele Unite îşi retrag în prezent toate forţele din Afganistan şi şi-au redus la 2.500 efectivele militare din Irak anul trecut.

Mai multe baterii Patriot au fost trimise ca întăriri în regiune după asasinarea în ianuarie 2020 a generalului iranian Qassem Soleimani într-o lovitură americană.

Sistemul THAAD fusese desfăşurat în Arabia Saudită cu câteva luni mai devreme, după lovituri aeriene împotriva a două poziţii petroliere strategice din regatul saudit, atribuite Teheranului.

Iranul este în continuare considerat o ameninţare majoră în Orientul Mijlociu, dar preşedintele american Joe Biden doreşte ca Statele Unite să revină în acordul de la Viena privind programul nuclear iranian.

#antiaeriana #china #Rusia #SUA #tehnica militara

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.