La numai 18 ani, Emma Răducanu a câștigat Marele Șlem US Open, unul dintre cele mai prestigioase trofee din tenis, în cadrul finalei US Open 2021.

Emma Răducanu, locul 150 mondial, și Leylah Fernandez, locul 73 WTA, s-au întâlnit sâmbătă în finala US Open 2021. A fost o finală mai puțin obișnuită, între două sportive foarte tinere, care nu sunt în fruntea clasamentului mondial și care, până acum câteva luni, erau aproape necunoscute.

Răducanu a scris istorie la Flushing Meadows. Este prima persoană – atât în tenisul feminin, cât și în cel masculin – care câștigă o finală de Grand Slam venind din calificări. Mai mult, de-a lungul turneului, a reușit performanța de a nu fi pierdut niciun set în cele 10 meciuri jucate.

Intrată în turneu de pe locul 150 WTA, abia cunoscută marelui public, acum Emma Răducanu este sub luminile rampei și este felicitată de însăși Regina Elisabeta a II-a, scrie digi24.

Este prima britanică ce câștigă un titlu de Grand Slam, după Virginia Wade, în 1977, la Wimbledon, și prima britanică, după mai bine de jumătate de secol, care își adjudecă titlul la US Open, tot după Virginia Wade, în 1968.

Victoria ei, recompensată cu 2.000 de puncte WTA, o va propulsa de luni tocmai pe locul 23 în clasamentul mondial. În plus, devine milionară. În contul ei vor intra 2,5 milioane de dolari.

Emma Răducanu s-a născut în Toronto, Canada, tatăl său fiind din România, iar mama din China. Pe când Emma avea 2 ani, întreaga familie s-a mutat în Marea Britanie. Recent, sportiva a declarat presei din Marea Britanie că vine de câteva ori pe an în România, la bunica sa, și că îi place foarte mult mâncarea autohtonă.

#Emma Raducanu #Marele Slem #Tenis #tenismena

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.