Parlamentul Suediei a adoptat o lege care reduce vârsta minimă pentru schimbarea legală a sexului de la 18 la 16 ani şi facilitează accesul la intervenţii chirurgicale.

Legea a fost adoptată cu 234 de voturi pentru şi 94 împotrivă în Parlamentul suedez, care are 349 de locuri, scrie The Guardian.

Deşi ţara nordică a fost prima care a introdus schimbarea legală a sexului în 1972, noua propunere, care vizează să permită autoidentificarea şi să simplifice procedura, a stârnit o dezbatere intensă în ţară.

Coaliţia de centru-dreapta a premierului conservator Ulf Kristersson a fost împărţită pe această temă, moderaţii săi şi liberalii susţinând în mare parte legea, în timp ce creştin-democraţii s-au opus.

Democraţii Suedezi, partidul populist cu rădăcini de extremă-dreapta care susţine guvernul în parlament, dar nu face parte din guvern, s-a opus şi el.

„Cei mai mulţi suedezi nu vor observa niciodată că legea s-a schimbat, dar pentru un număr de persoane transsexuale noua lege face o diferenţă mare şi importantă”, a declarat în Parlament Johan Hultberg, un deputat care reprezintă partidul conservator Moderat, aflat la putere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dincolo de reducerea vârstei, noua legislaţie are ca scop simplificarea schimbării sexului legal al unei persoane.

„Procesul de astăzi este foarte lung, poate dura până la şapte ani pentru a-ţi schimba sexul legal în Suedia”, a declarat pentru AFP Peter Sidlund Ponkala, preşedintele Federaţiei suedeze pentru drepturile lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor, transsexualilor, homosexualilor şi intersexualilor (RFSL).

Două noi legi vor intra în vigoare la 1 iulie 2025: una care reglementează procedurile chirurgicale de schimbare a sexului şi una care reglementează procedura administrativă de schimbare a sexului legal în registrul oficial.

Persoanele îşi vor putea schimba sexul legal la 16 ani, deşi cei sub 18 ani vor avea nevoie de aprobarea părinţilor, a unui medic şi a Consiliului Naţional de Sănătate şi Bunăstare.

Nu va mai fi necesar un diagnostic de „disforie de gen” – în cazul în care o persoană poate experimenta suferinţă ca urmare a unei neconcordanţe între sexul său biologic şi genul cu care se identifică – nu va mai fi necesar.

Procedurile chirurgicale de tranziţie ar fi permise începând cu vârsta de 18 ani, dar nu ar mai fi nevoie de aprobarea consiliului. Extirparea ovarelor sau a testiculelor va fi permisă doar de la vârsta de 23 de ani, fără modificări faţă de prezent.

Danemarca, Norvegia, Finlanda şi Spania se numără printre ţările care au deja legi similare.

Vinerea trecută, legislatorii germani au aprobat o legislaţie similară, facilitând persoanelor transsexuale, intersexuale şi non-binare să îşi schimbe numele şi sexul în registrele oficiale direct la birourile de evidenţă.

În Regatul Unit, parlamentul scoţian a adoptat în 2022 un proiect de lege care permite persoanelor cu vârsta de 16 ani sau mai mult să îşi schimbe denumirea de gen pe documentele de identitate prin autodeclarare. Acesta a fost blocat de guvernul britanic, o decizie pe care cea mai înaltă instanţă civilă din Scoţia a confirmat-o în decembrie.

Suedia a înregistrat o creştere bruscă a cazurilor de disforie de gen. Acest lucru este vizibil în special în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 13 şi 17 ani născuţi de sex feminin, cu o creştere de 1.500% din 2008 încoace, potrivit Consiliului pentru Sănătate şi Asistenţă Socială.

#lege #parlament #Suedia

Viitorii profesori ar putea începe practica pedagogică încă din primul semestru de facultate, iar la absolvire ar urma să susțină o probă de predare. Schimbările fac parte dintr-un nou model de formare a cadrelor didactice, propus de Ministerul Educației și Cercetării, care pune mai mult accent pe experiența din școli și pe pregătirea practică a studenților.

Potrivit proiectului, studiile universitare pentru viitorii pedagogi ar urma să aibă o structură comună, indiferent de instituția în care învață, și să îmbine cinci componente: pregătirea de specialitate, didactica disciplinei, psihopedagogia, practica pedagogică și cercetarea educațională. Astfel, studenții nu s-ar limita la acumularea cunoștințelor teoretice, ci ar învăța și cum să le aplice la clasă. De exemplu, după ce studiază o metodă de predare, ar putea să o testeze în timpul practicii, să observe reacțiile elevilor și să analizeze ce trebuie îmbunătățit la următoarea lecție.

Un rol important în acest proces ar urma să-l aibă mentorii din școli și grădinițe. La început, studenții ar asista la lecții, apoi ar preda anumite secvențe sub îndrumarea unui profesor cu experiență, iar treptat ar ajunge să susțină ore de sine stătător. Pentru ca acest lucru să fie posibil, proiectul prevede crearea unei rețele naționale de instituții de învățământ în care viitorii profesori să-și desfășoare practica. Mentorii și cadrele universitare ar planifica împreună activitățile, ar urmări lecțiile și ar evalua evoluția studenților.

Pe lângă pregătirea pentru predare, viitorii pedagogi ar urma să învețe cum să asigure incluziunea și siguranța copiilor, cum să le susțină bunăstarea și cum să folosească responsabil tehnologia și inteligența artificială. Experiențele din școli ar fi analizate și în cadrul unor seminare, unde studenții ar discuta despre dificultățile întâlnite și despre soluțiile pe care le pot aplica.

Proiectul a fost prezentat și discutat în cadrul unor consultări publice organizate de MEC la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova și Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți. La evenimentul de la UPS „Ion Creangă”, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că pregătirea universitară trebuie să fie mai apropiată de realitățile din școli, iar colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ trebuie consolidată.

„Ne dorim ca viitorii profesori să beneficieze de o pregătire cât mai apropiată de realitățile din școală. De aceea, este important să oferim mai mult spațiu practicii pedagogice și să consolidăm colaborarea dintre universități și instituțiile de învățământ. Consultările publice reprezintă o oportunitate de a colecta propuneri pentru îmbunătățirea Concepției, iar în următoarele săptămâni vom continua acest proces și vom prezenta o propunere de plan-cadru pentru dezbateri”, a spus ministrul.

La rândul său, directoarea Institutului Național pentru Educație și Leadership, Viorica Andrițchi, a explicat că practica va fi pusă în centrul pregătirii viitorilor educatori, învățători și profesori.

Concepția prevede trei ani de studii de licență și doi ani de master. Absolvenții de licență ar putea preda în învățământul primar și gimnazial, însă ar trebui să finalizeze un master profesional cu profil didactic în cel mult cinci ani de la prima angajare. Pentru a preda la liceu, diploma de master ar fi obligatorie.

Accesul în profesie ar urma să fie posibil și pentru absolvenții altor domenii, prin intermediul modulului psihopedagogic, al programelor de calificare sau recalificare și al masteratelor didactice complementare.

Noul model ar urma să fie aplicat treptat, începând cu studenții admiși în anul universitar 2027–2028. Cei care sunt deja înscriși la studii ar urma să le încheie conform cerințelor actuale. Proiectul Concepției a fost publicat pentru consultări la 21 octombrie.

Documentul a fost elaborat după analiza programelor de studii de la cele trei universități din țară și a unor modele de formare din Austria, Estonia, Finlanda și Elveția. MEC a luat în calcul și experiența profesională a peste 1.000 de absolvenți ai programelor din domeniul științelor educației. Analiza a arătat că pregătirea viitorilor profesori diferă de la o universitate la alta, iar unii absolvenți, chiar dacă au rezultate academice bune, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice teoria în fața unei clase de elevi.

Reforma este însoțită și de măsuri de sprijin pentru tinerii care aleg profesia didactică. De la 1 septembrie 2026, bursele au fost majorate cu 40%, iar tinerii specialiști eligibili, repartizați în funcții didactice, pot beneficia de indemnizații de până la 375.000 de lei, precum și de mentorat și reducerea normei didactice în primii ani de activitate.