Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a venit cu argumente de ce Republica Moldova nu va participa la summitul Comunității Statelor Independente (CSI), care este organizat de către președintele Federației Ruse Vladimir Putin.

Argumentul de bază al președintelui Legislativului este faptul că „partidul său din care face parte își păstrează consecutivitatea în tot ceea ce a declarat pe parcursul ultimilor ani”, dar și faptul nu ar vedea interesul Moldovei de ce ar trebui să participe la acest summit.

„Noi o să mergem acolo unde o să fie interesul Republicii Moldova, când va fi pregătit subiectul, care ține de interesul țării noastre. Avem multe subiecte legate nu doar de CSI, dar și de conflictul transnistrean, accesul nostru pe piața statelor membre, adică să fie reprocitate”, a afirmat Grosu în cadrul emisiunii televizate „Cutia Neagră” de la postul TV8.

Fiind întrebat cum va interacționa și cum rezolva Moldova aceste probleme, dacă autoritățile și guvernarea actuală refuză să interacționeze cu organizația CSI, Igor Grosu, a precizat că, „prim-ministra poartă discuții și nu doar ea”.

„Doamna Natalia Gavrilița poartă discuții, domnul ministru de Externe, Nicu Popescu, au avut ocazia să interacționeze cu omologii din aceste state. Eu cu omologul meu din senat am discutat. Lucrurile trebuiesc pregătite, nu doar așa ca o vizită de curtoazie, am făcut fotografii și ne-am întors acasă. Este o decizie pe care la moment noi am evaluat și am concluzionat că e mai bine așa. În situația politică actuală care este, noi am decis să nu participăm la acest summit. E vorba de poziția politică pe care o ai și raționamentul acestei întâlniri. Întâlnirile dintre liderii statelor trebuie să aibă o finalitate. Înainte de a avea această întâlnire lucrurile trebuie să fie pregătite din timp”, a mai precizat Igor Grosu.

Un alt argument invocat de Igor Grosu de ce nimeni din guvernarea actuală nu va merge la summitul CSI este faptul că, „de la înregistrarea partidului PAS s-a declarat că au viziuni pro-europene și rămân consecvenți”.

Referitor la declarațiile lui Igor Dodon că, în cazul în care, țara noastră nu va participa la summitul CSI „rușii ar putea scumpi gazul”, Igor Grosu a spus: Dacă rușii s-ar conduce de tot ce spune Dodon apoi…

„Federația Rusă este o țară importantă pe tot globul pământesc. Ea nu se uită la ce spun tot felul de lingușitori (n.r. făcând trimitere la Igor Dodon). Noi avem un contract pe care-l respectă o parte și alte. Nu e corect acum să mă las eu ca un oficial în speculații, cum o face individul dat (n.r. Igor Dodon)”, a conchis Igor Grosu.

Președintele Parlamentului a concluzionat că „Republica Moldova își dorește relații corecte, și pragmatice cu Federația Rusă”.

Precizăm că, anterior, președinta țării, Maia Sandu, a afirmat că nu a primit nici o invitație de participare la reuniunea șefilor de state din cadrul CSI, fapt pentru care nu va luat parte la acest summit.

Amintim că, Summitul liderilor de state din CSI va avea loc în perioada 28-30 decembrie, conform Kremlinului, iar acest eveniment este organizat la inițiativa președintelui rus Vladimir Putin.

#CSI #Igor Dodon #Igor Grosu #summitul

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.