Summitul Comunității Politice Europene, care a avut loc la începutul lunii iunie în Republica Moldova, a iritat la maximum Federația Rusă. De această părere este fostul vicepremier pentru reintegrare, Vladislav Kulminski. Opinia a fost exprimată în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Summitul CPE – succes diplomatic pentru Republica Moldova”, organizată de Agenția de presă IPN.

Vlad Kulminski susține că liderii statelor Uniunii Europene, dar și din întreaga comunitate europeană s-au convins de faptul că Republica Moldova tinde sincer să ajungă în Uniunea European. „Acest summit a iritat la maximum Federația Rusă și nu este un secret. Noi deja ne-am obișnuit că în spațiul post-sovietic nimic nu se întâmplă fără Federația Rusă, dar iată că Republica Moldova, o țară mică, a îndrăznit să organizeze un summit major al CPE și acest lucru contează foarte mult. Asta este o dovadă în plus că Republica Moldova este foarte serioasă în ambițiile sale. Eu cred că liderii UE care au venit în Republica Moldova s-au convins că țara noastră dorește în Uniunea Europeană”, a declarat Kulminski.

Vladislav Kulminski a precizat că organizarea Summitului Comunității Politice Europene în Republica Moldova, precum și obținerea statutului de țară candidat la aderare s-a datorat în mare măsură și relațiilor interpersonale pe care le are președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, cu șefii statelor Uniunii Europe.

„Diplomația lucrează foarte mult, inclusiv la nivel personal. Eu sunt sigur că noi nu am fi obținut acest statut de țară candidat, dacă la conducere era altcineva. Liderii care au venit aici au avut contacte personale cu conducerea țării, așa lucrează diplomația. Și fără aceste contacte și această convingere, că autoritățile Republicii Moldova este foarte serioasă în vederea aderării la Uniunea Europeană, nimic nu s-ar fi întâmplat”, a mai declarat Vlad Kulminski.

Fostul vicepremier pentru reintegrare a mai spus că „Republica Moldova se confruntă cu o serie de probleme, iar în ultimii doi ani, țara noastră a trecut prin cea mai dificilă perioadă de la Independență încoace. Partenerii europeni ne-au ajutat în această perioadă să supraviețuim”, a declarat el.

Cât privește lipsa unei poziții clare a autorităților Republicii Moldova cu privire la regiunea transnistreană și a unor declarații în acest sens din partea lor în cadrul Summitului CPE, fostul vicepremier pentru reintegrare a apreciat că autoritățile de la Chișinău au adoptat o poziție corectă. „În această perioadă a războiului din Ucraina, autoritățile Republicii Moldova nu vor să tulbure apele. Dacă noi spunem „A”, atunci va trebui să spune și „B”, și „C”. Noi după asta nu vom putea spune că ne-am răzgândit și nu mai vrem să reglementăm conflictul transnistrean. Întrebarea este: noi suntem pregătiți pentru asta? Noi trebuie să propunem această abordare, atunci când vom fi gata din punct de vedere al securității, al statutului regiunii transnistrene. Republica Moldova trebuie să parcurgă o perioadă de pregătire. Să venim noi cu niște soluții si propuneri despre cum noi vedem reglementarea conflictului transnistrean, ce înseamnă reglementarea acestui conflict în interes național. Acest lucru trebuie să se întâmple pașnic și diplomatic, acestea sunt două principii de bază de care Republica Moldova trebuie să se conducă”, a conchis Vlad Kulminski.

#Bulboaca #opinie #Rusia #summitul CPE #Vladislav Kulminski

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.