Summitul Comunității Politice Europene (CPE), care a fost organizat la Bulboaca pe 1 iunie 2023 și a adus 50 de lideri și reprezentanți europeni, pe lângă vizibilitate, ar putea aduce Republicii Moldova și investitori străini. Subiectul a fost abordat în contextul economiei țării și stării de viață a cetățenilor moldoveni cu fosta prim-ministră Natalia Gavrilița, vicepreședinta PAS, într-un interviu pentru Vocea Basarabiei. Natalia Gavrilița exercita funcția de șef a Guvernului, când a fost convins Bruxelles-ului că Republica Moldova merită statutul de țară candidată la aderarea UE.

Vocea Basarabiei: Dna Gavrilița, ce așteaptă cetățeanul? Așa cum ați spus și dvs., în primul rând, îmbunătățirea nivelului de trai. Nivelul de trai înseamnă: salarii bune, locuri de muncă, locurile de muncă să fie și bine plătite, pensii bune, pentru că fiecare cetățean în vârstă asta așteaptă și mereu tot se plâng oamenii, sărmanii, că cu acele 2, 3, 4, chiar și 5 mii de lei astăzi e greu să supraviețuiești. Atât de repede vin toate acestea? Pentru că la capitolul avantaje acestea sunt trecute în primul rând. Pe lângă faptul că piața de desfacere e un element foarte important în cooperarea Moldovei cu Uniunea Europeană, atragerea fondurilor pentru îmbunătățirea infrastructurii, dar vorbim despre toate pe rând. Vreau să vă întreb – cum vor veni aceste măriri de salarii, de pensii? Trebuie o economie dezvoltată, despre economie se zice că aici se bate pasul pe loc, greu se repornesc motoarele.

Natalia Gavrilița: Da, eu știu că oamenii s-au săturat să audă că economia suferă din cauza războiului din Ucraina, dar este un adevăr. Eu sunt convinsă că noi am fi putut atrage mult mai mulți investitori dacă nu aveam războiul din țara vecină și ne confruntăm cu creșterea foarte înaltă a prețurilor…

Vocea Basarabiei: Inflația a fost cea mai mare în zonă.

Natalia Gavrilița: Da, exact. Dar vedem că chiar și țări din zona euro cu cât mai aproape au fost de epicentrul războiului sau de percepția riscului, cu atât mai mate a fost creșterea prețurilor în aceste țări. Deci a avut nu doar o componentă economică, dar și o componentă geopolitică și din cauza aceasta noi avem și o descreștere a economiei și acum mai avem și o posibilă recesiune în Uniunea Europeană, acolo sunt partenerii noștri de afaceri. Da, este o perioadă complicată, însă noi avem și mult potențial. Revin din nou la acest summit, este unul istoric, aproape 50 de mii de europeni au venit la noi în țară și noi demonstrăm că avem capacitatea să organizăm demn un astfel de eveniment istoric. Și în zilele acestea se va vorbi în toate ziarele și televiziunile lumii și aceasta înseamnă că avem un potențial mult mai înalt la o cu totul altă dimensiune pentru turism și eu sunt sigură că în termen mediu noi o vom valorifica. Evident că trebuie să muncească instituțiile statului, să muncească guvernul, dar eu sunt sigură că aceasta se va întâmpla, că vom găsi resursele necesare pentru ca să valorificăm aceste noi oportunități. În general, chiar dacă noi suntem buni la a ne critica pe noi înșine, a discuta cine face mai bine sau mai rău, eu am încredere în oamenii noștri, oamenii noștri sunt niște antreprenori extraordinari și au demonstrat-o. De fiecare dată când mă duc în diasporă văd oameni care au obținut succese extraordinare în condiții de competiție acerbă. Da, nu funcționează toate instituțiile statului bine, da, avem de recuperat zeci de ani de ingerință, de lipsă de reforme, lipsă de viziune, dar pas cu pas putem, în primul rând, crea noi oportunități, aduce țara la un cu totul alt prestigiu mondial și valorifica noi oportunități care apar în acest context.

Vocea Basarabiei: Experții economici asta și spun, că organizarea acestui summit în Republica Moldova înseamnă, înainte de toate, că ar putea să se ducă vestea că aici pot veni investiții, capitalul străin uneori a ajuns mai ușor în Republica Moldova, alteori mult mai greu, pentru că a fost o justiție despre care s-a spus că e un sistem corupt, pentru că a fost oligarhie, pentru că există conflictul nesoluționat transnistrean și insecuritatea din această regiune. Să admitem că va veni capital, dar el nu va veni mâine, poimâine, tot va dura timp?

Natalia Gavrilița: Vine capital și am avut investiții chiar și în anul 2022.

Vocea Basarabiei: Modeste…

Natalia Gavrilița: Da, evident, mult sub potențial. Și cunosc cazuri concrete de antreprenori care aveau planuri să vină în Moldova și după ce a început războiul s-au mutat în alte țări, și-au mutat fie afacerea, investiția, fie anumite proiecte pe care voiau să le extindă, dar totuși au fost și investitori străini care au venit. Îmi amintesc la Ștefan Vodă de o întreprindere care aduce valoare adăugată în agricultură sau în zonele economice libere și când am discutat cu camerele de comerț și industrie în țările unde am fost cu vizite oficiale am tot auzit: „E foarte interesant, Moldova a devenit țară candidat, există potențial în anumite sectoare, dar vom decide după încheierea războiului”. Noi totuși trebuie să muncim, să creștem productivitatea, să facem reguli mai bune pentru a crește concurența loială, să creăm noi instrumente financiare, să creăm o piață liberă cu adevărat, inclusiv prin ajustarea la acquis-ul comunitar sau la regulile Uniunii Europene și, evident, să reglementăm foarte bine piața forței de muncă.

Vocea Basarabiei: Aici am vrut să ajungem. Până nu demult, investitorii străini ziceau că pot să-și plaseze capitalul aici, pentru că există forță de muncă, forța de muncă uneori e luată în calcul, dacă e remunerată adecvat. La condițiile din Republica Moldova pentru unii investitori din Occident era foarte favorabil, dar acum îi aud și pe cei care au investit în Republica Moldova că au o mare problemă la capitolul asigurarea cu forță de muncă, ținând cont că depopularea Republicii Moldova în continuare este una vizibilă, cetățenii nu sunt siguri că pot să rămână aici acasă și să aibă certitudinea că viitorul copiilor este asigurat, mai sunt încă mulți care se gândesc la străinătate.

Natalia Gavrilița: Știți, avem un paradox, pentru că de fiecare dată când vorbesc cu investitorii, ei spun că au un deficit foarte mare de forță de muncă, cresc salariile și, oricum, nu au doritori de a prelua anumite locuri de muncă. În același timp, vorbesc cu moldovenii din diasporă, care îmi spun că dacă ar avea locuri de muncă la un nivel adecvat de salarizare, s-ar gândi să se întoarcă acasă. Deci avem și o problemă de flux de informație, și o problemă de productivitate, pentru că trebuie să crească productivitatea economiei, ca să putem crește salariile la un nivel care ar concura cât de cât cu nivelul pe care oamenii noștri îl primesc în Europa.

Vocea Basarabiei: Dar tinerii vor mai mult totuși, nu doar un salariu bun. Ei vor și să poată duce copiii la o școală bună, ei vor ca asistența socială să fie asemănătoare cu cea din Occident, ei vor în domeniul sănătății să existe condiții asemănătoare, vor multe…

Natalia Gavrilița: …vor să nu fie corupție, să fie un sistem demn și echitabil de funcționare în orice domeniu. Eu cred că și aici statutul de țară candidată ne ajută foarte mult, noi am văzut în baza exemplului țărilor central-europene că o speranță referitoare la dezvoltarea pozitivă a țării, de fapt, face ca oamenii să plece la o rată mai mică decât atunci când sunt pesimiști în privința viitorului țării. Avem o idee națională comună, am văzut pe exemplul mai multor țări că integrarea europeană poate fi o ancoră foarte importantă unde se găsește acea idee națională care ne unește.