Pandemia de Covid-19 nu are doar un impact seismic asupra sănătății publice globale, ci provoacă și haos în economie, întreruperile lanțului de aprovizionare și lipsa forței de muncă fiind marile probleme pentru companiile din întreaga lume.

Schimbările care au avut loc pe piața forței de muncă devin din ce în ce mai puternice. Pe de o parte, mulți oameni devin mai selectivi cu locul de muncă, în timp ce cererea de angajați crește pe fondul redeschiderii economiilor.

Economiștii spun că schimbările demografice, cum ar fi îmbătrânirea și pensionarea angajaților, sunt un factor din spatele numeroaselor locuri de muncă vacante. Pe lista problemelor sunt efectele controalelor la frontieră, condițiile de imigrație, cererea pentru salarii mai mari și condiții mai bune de muncă.

Cele mai recente studii privind forța de muncă din SUA, de exemplu, arată că mai mulți angajați sunt dispuși să-și schimbe locul lor de muncă sau să renunțe efectiv la el. Cel mai recent sondaj privind opțiunea pentru un loc de muncă arată că au fost 10,4 milioane de locuri de muncă disponibile în august, în timp ce numărul celor care și-au părăsit locul de muncă a crescut la 4,3 milioane, cel mai înalt nivel înregistrat vreodată din decembrie 2000, se arată într-o analiză CNBC.

Sectoarele care sunt cel mai afectate de lipsa angajaților sunt horeca, alimentație și comerț. Problema nu este doar a SUA, multe țări din întreaga lume confruntându-se cu un deficit de lucrători. Efectele se văd, apar astfel întreruperi în lanțurile de aprovizionare de pe tot globul, industriile-cheie luptându-se să reziste din cauza lipsei de muncitori și de materii prime.

Perturbarea lanțului de aprovizionare locală și globală împiedică creșterea economică și duce la lipsa de lipsuri de produse și servicii de care au nevoie consumatorii.

Experții care au analizat fenomenul în SUA, Marea Britanie și Zona Euro au constatat că, de fapt, el nu este specific pandemiei, ci este pre-pandemic.

„Lipsa muncitorilor calificați nu este doar un alt efect crizei economice cauzat de lockdown, ci este și rezultatul unor mișcări pe piețele din SUA, Zona Euro și Marea Britanie”, au transmis într-un document, mai mulți economiști ING.

Ce se întâmplă cu muncitorii din SUA?

Economiștii au analizat punctele comune și diferențele de pe piețele forței de muncă de pe glob.

În SUA, ei au constatat că, chiar dacă economia a început să recupereze pierderile din pandemie, numărul locurilor de muncă rămâne cu 5 milioane sub nivelul celui existent în februarie 2020.

Sunt peste zece milioane de locuri de muncă vacante în prezent, în toate sectoarele, deși companiile cresc salariile în încercarea de atrage personal.

O posibilă explicație este că familiile au făcut economii și nu au nicio urgență în a reveni la muncă, au constatat economiștii. Apoi, a crescut numărul celor care optează pentru pensionare anticipată, cu atât mai mult cu cât pentru mulți dintre angajați, gândul de a reveni la birou și de a face naveta zilnic a devenit neplăcut.

Apoi, restricțiile de la frontiere vor reduce imigrația, în timp ce natalitatea scăzută va însemna mai puțini muncitori tineri pe forța de muncă.

Pe fondul acestor probleme, singurele soluții pe care le-ar putea avea companiile ar fi să crească salariile pentru a păstra angajații, să organizeze programe de pregătire pentru propriii lucrători și să fie atente continuu la gradul de mulțumire a personalului. Salariile mai mari ar putea duce însă la o mai mare presiune inflaționistă.

Dar în Marea Britanie?

Situația în Marea Britanie a fost, de asemenea, agravată de Brexit, pe măsură ce mulți angajați străini pe care țara se baza s-au întors acasă în timpul pandemiei.

Absența angajaților din industrii-cheie, cum ar fi producția de carne, agricultura și transporturile, a dus la criză de alimente și de combustibil, ceea ce a produs panică în rândul consumatorilor. Sunt îngrijorări cu privire la creșterea prețurilor alimentelor, bunurilor și serviciilor înainte de Crăciun.

Această situație a determinat guvernul să introducă vize temporare pentru șoferii de camioane și angajații din ferme, în timp ce în industrii precum horeca ofertele de salarii au fost ridicate pentru a fi mai atractive.

Regulile privind vizele post-Brexit îngreunează accesul cetățenilor UE pe piața muncii din Marea Britanie, iar companiilor britanice le va fi tot mai greu să găsească lucrători din străinătate. Economiștii cred că nici modificările recente, așa cum sunt cele privind vizele temporare nu vor rezolva problemele.

Și Marea Britanie se confruntă cu problemele demografice ale îmbătrânirii populației, ceea ce va pune piedici dezvoltării Regatului Unit.

Situația din Zona Euro

În mod similar cu Marea Britanie, Zona Euro a încercat să limiteze pierderile masive de pe piața muncii prin scheme de ajutor și subvenții.

În zona euro, rata șomajului a scăzut în luna august la 7,5% de la 7,6% în luna iulie și 8,6% în perioada similară din anul 2020.

Deși îngrijorările cu privire la lipsa forței de muncă au fost semnalate mai târziu decât în SUA și nu sunt atât de presante ca în Marea Britanie, companiile sunt preocupate permanent de fenomen, fiind conștiente că atunci când apar, problemele duc la problemele în producție.

#analiza #fenomen #locuri de munca

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.