Căpșunele sunt cele mai cumpărate fructe în perioada de început a sezonului estival. Alături de cireșe, aceste fructe nu își fac lipsită prezența din casele moldovenilor. Fie că le achiziționezi din piață, supermarket sau le culegi din propria grădină, ar trebui să știi cum să le speli înainte de a le consuma, scrie DivaHair.

Exact, ai citit bine. Căpșunele nu se spală doar prin apă curată, ci trebuie clătite în apă cu sare. Vezi de ce este important să nu omiți acest pas înainte de a pune fructele pe masă.

Indiferent cum alegi să le consumi, proaspete, pisate, în gemuri și dulceață sau incluse în deserturi, căpșunele, ca orice alt aliment proaspăt de altfel, ar trebui curățate și spălate cu atenție, întrucât au pe suprafața lor pământ, nisip sau praf, care trebuie îndepărtat înainte de consum.

Însă nu doar exteriorul trebuie curățat cu atenție, ci și interiorul. Mai mult, în interiorul alimentului se pot ascunde mici insecte și larve care se hrănesc cu miezul lui și pe care, mai mult decât sigur, nu vrei să le ingerezi. Cum poți îndepărta „musafirii nedoriți”? Foarte simplu! Amestecă puțină sare într-un bol cu apă rece și spală căpșunele cu apa „fermecată” pe care ai pregătit-o.

Cum să pregătești amestecul

Dizolvă o lingură de sare într-un bol plin cu apă rece și lasă fructele să stea acolo timp de aproximativ 15 minute. Astfel, în contact cu salinitatea din apă, toți paraziții aflați în interiorul lor vor ieși la suprafață. În plus, în cazul în care nu știai, sarea potențează gustul căpșunei, făcând-o de două ori mai gustoasă. După ce le-ai scos din apa sărată, clătește-le sub un jet de apă proaspătă și rece, apoi le poți consuma fără probleme.

De asemenea, pentru a fi sigur că legumele și fructele pe care le cumperi nu conțin urme de pesticide, spală-le cu apă și bicarbonat de sodiu. Există probabilitatea ca aproape toate alimentele pe care le cumperi să conțină în interiorul cojii rămășițe de pesticide și alte substanțe toxice. Pentru a scăpa de toxicitate, asigură-te că sunt spălate în apă cu bicarbonat.

Umple chiuveta sau un lighean mai mare cu apă și dizolvă conținutul unui pliculeț de bicarbonat de sodiu. Adaugă apoi legumele și lasă-le timp de 20 de minute, timp în care bicarbonatul își va face efectul de „purificare”. Astfel, pesticidele din produse vor fi eliminate, fiind de zece ori mai sigure pentru consum.

#capsune #fructe #pesticide #sanatate

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.