Toate cele șase echipe din Premier League implicate în Superliga Europeană s-au retras acum din competiție. Manchester City a fost primul club care a ieșit după ce Chelsea și-a semnalat intenția de a face acest lucru pregătind documentația pentru retragere. Celelalte patru echipe Arsenal, Liverpool, Manchester United și Tottenham, au urmat și ele exemplul, în cele din urmă.

Manchester City a confirmat că „a adoptat formal procedurile de retragere” din Superligă.

Liverpool a declarat că implicarea lor în liga „separatistă” a fost întreruptă.

Manchester United a spus că „a ascultat cu atenție atitudinea fanilor” lor, „a guvernului britanic și a altor părți interesate cheie” în luarea deciziei de a nu participa.

Arsenal și-a cerut scuze într-o scrisoare deschisă adresată fanilor lor și a zis că a „făcut o greșeală”, adăugând că se retrag după ce au ascultat „comunitatea de fotbal”.

Președintele lui Tottenham, Daniel Levy, a declarat că, clubul regretă „anxietatea și supărarea” cauzate de această propunere.

Chelsea a confirmat că au „început procedurile formale de retragere din ligă”.

Oficialii de la Super League a declarat că va reconsidera „cei mai adecvați pași” pentru a remodela proiectul. Într-un comunicat, Superliga Europeană a spus că „Vom avea în vedere circumstanțele actuale, și vom reconsidera pașii cei mai adecvați pentru a remodela proiectul, pentru că obiectivul nostru dintotdeauna a fostsă oferim fanilor cea mai bună experiență posibilă, sporind în același timp plățile de solidaritate pentru întreaga comunitate de fotbal”.

Președintele UEFA, Aleksander Ceferin, a salutat această inversare, adăugând că „Ei s-au întors acum și știu că au multe de oferit nu doar competițiilor noastre, ci și întregului joc european”.

„Important este acum să mergem mai departe, să reconstruim unitatea de care se bucura jocul înainte de asta și să mergem împreună”, a zis Ceferin.

Competiția „Super League”, în care trebuia să participe 12 echipe, a fost anunțată duminică, dar a fost condamnată drastic pe scară largă de către comunitatea europeană de fotbal.

#Premier League #UEFA #Superliga Europei #fotbal

Directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, a declarat miercuri, 15 aprilie curent, că urmează vremuri grele pentru economia mondială dacă războiul din Orientul Mijlociu nu va fi soluționat și prețurile petrolului rămân ridicate, adăugând că riscurile la adresa inflației ar putea afecta prețurile alimentelor, transmite Agerpres.

„Trebuie să ne pregătim pentru vremuri grele în viitor dacă conflictul din Orientul Mijlociu persistă”, a afirmat Georgieva la o conferință de presă în timpul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale de la Washington.

Livrările globale de energie sunt grav afectate de închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz, în mod obișnuit o rută de tranzit pentru 20% din gazele naturale lichefiate și petrolul mondial. Prețurile petrolului și gazelor au crescut semnificativ, afectând în mod special economiile vulnerabile și cele dependente de exporturile de energie din regiune.

„Suntem îngrijorați de riscurile la adresa inflației, și de efectele asupra prețurile alimentelor, dacă nu va fi reluată în curând livrarea îngrășămintelor la prețuri rezonabile”, a explicat șeful FMI.

În condițiile în care țările iau măsuri pentru a limita șocul prețurilor asupra cetățenilor lor, Georgieva a cerut băncilor centrale o abordare de tipul „să așteptăm și să vedem ce se întâmplă” înainte de a ajuta ratele dobânzilor. Acesta este în mod special cazul în care publicul are așteptări bine fundamentate referitoare la ținerea sub control a inflației.

„Dacă se încheie rapid conflictul, poate nu vor fi necesare decizii”, a declarat oficialul FMI.

Dar Georgieva a recunoscut că țările unde băncile centrale nu au o astfel de credibilitate ar putea fi nevoite să transmită semnale mai puternice. Deocamdată, „încă suntem într-o perioadă în care este posibilă o rezolvare mai rapidă”, a apreciat directorul general al Fondului Monetar Internațional.

Oficialul a cerut statelor membre FMI să apeleze la instituția cu sediul la Washington dacă au nevoie de asistență financiară în timpul conflictului.

„În prezent, avem 39 de programe, și o potențială cerere pentru noi programe de la cel puțin 12 țări, unele fiind din Africa subsahariană. Dacă aveți nevoie de asistență financiară, nu ezitați. Mișcați-vă rapid, deoarece cu cât mai devreme acționați, cu atât vor fi protejate economiile și oamenii”, a afirmat Georgieva.

Șeful FMI a subliniat necesitatea protejării sustenabilității fiscale în condițiile în care țările iau măsuri pentru a limita șocul prețurilor asupra cetățenilor lor, și a avertizat că „măsurile care nu sunt țintite, controlul exporturilor sau reduceri ample de taxe ar putea avea ca efect prelungirea suferinței provocate de prețurile ridicate”.