(SONDAJ) Majoritatea japonezilor nu vor spectatori străini la JO de la Tokyo

Majoritatea japonezilor se opun prezenței publicului venit din străinătate la Jocurile Olimpice de la Tokyo, din cauza pandemiei de coronavirus, conform unui sondaj dat publicității luni, în timp ce organizatorii urmează să anunțe o decizie pe această temă în cursul unii martie, informează AFP.

Sondajul, realizat de cotidianul Yomiuri, relevă că doar 18% dintre persoanele chestionate sunt de acord ca spectatorii străini să fie autorizați să intre în Japonia pentru JO, în timp ce 77% sunt împotrivă.

Jocurile de la Tokyo, care ar fi trebuit inițial să se deruleze în 2020, au fost amânate din cauza crizei sanitare mondiale, fiind prevăzute acum între 23 iulie și 8 august 2021.

Comitetul de organizare Tokyo-2020 a anunțat săptămâna trecută că are în vedere adoptarea unei decizii în legătură cu prezența spectatorilor străini până la sfârșitul acestei luni, probabil înaintea debutului ștafetei naționale a flăcării olimpice, pe 25 martie.

Însă, conform presei locale, guvernul japonez, autoritățile din Tokyo și comitetul de organizare iau în calcul interzicerea prezenței spectatorilor veniți din străinătate și desfășurarea evenimentului doar cu public local.

Sondajul comandat de ziarul Yomiuri evidențiază, totodată, faptul că 45% dintre persoanele chestionate sunt în favoarea prezenței spectatorilor, în general, la Jocurile Olimpice, în timp de 48% se opun.

Președinta Tokyo-2020, Seiko Hashimoto, a declarat săptămâna trecută că organizatorii doresc să ia cea mai bună decizie posibilă în privința prezenței spectatorilor în tribune, subliniind că nu se dorește o derulare a Jocurilor cu porțile închise.

„Tokyo 2020 va fi primul eveniment global care se va desfăşura în timpul pandemiei şi credem că trebuie să servească drept mostră de triumf contra virusului”, a spus Hashimoto.

Sondajul dat publicității luni a fost realizat telefonic între 5 și 7 martie, iar 1.066 din cele 1.977 de persoane contactate au răspuns întrebărilor.

#Jocurile Olimpice #Tokyo 2020

De Hramul Chișinăului, scuarul Catedralei Mitropolitane s-a transformat într-o adevărată oază de tradiții, culoare și bună dispoziție. Traian Stoianov de la RLIVE a transmis în direct din mijlocul mulțimii, surprinzând atmosfera de sărbătoare și dialogând cu meșteri populari, producători autohtoni și vizitatori veniți din toate colțurile țării.

Chișinău celebrează Hramul: RLIVE transmite în direct programul – de la liturghie până la ultimul artist pe scenă

„O zi specială, o zi deosebită, când chișinăuienii sărbătoresc Hramul Orașului”, a spus Stoianov la începutul transmisiunii, invitându-i pe oameni să participe la evenimentele organizate de Primăria Capitalei.

Programul de hram include târguri ale meșterilor populari, expoziții de produse tradiționale, degustări de bucate moldovenești, dar și un amplu concert în Piața Marii Adunări Naționale. Atmosfera din scuarul Catedralei e plină de voie bună: miros de plăcinte, ceramică pictată manual, obiecte din lemn și blană, căciuli tradiționale „țurcănești” și lădițe sculptate, fiecare cu povestea ei.

Unul dintre meșterii intervievați de Traian Stoianov a vorbit despre valoarea căciulilor din blană naturală, lucrate manual: „O căciulă bună ține 10-15 ani. Dacă e prelucrată corect, e o investiție pe termen lung.” Prețurile variază între 500 și 1500 de lei, în funcție de calitatea materialului. „Omul vrea bun și ieftin, dar așa nu se poate. Dacă e făcută cu suflet, o porți ani de zile fără griji”, a adăugat meșterul, arătând cum se coase o căciulă „țurcănească”, moștenită din tată-n fiu.

La târg au venit și vizitatori din afara Chișinăului. Un bărbat din Cobusca Veche a mărturisit că a venit „o fugă” la capitală, între două hramuri, doar ca să simtă atmosfera: „Chișinăul s-a schimbat. Să nu dea înapoi, să meargă înainte.”

Alți meșteri și-au expus lucrările din lemn, printre care lădițe sculptate manual, ploscuțe și suvenire personalizate. Fiecare ornament are o semnificație: „Rozeta solară, simbolul apei, semnele berbecului – toate înseamnă belșug, tinerețe și tărie”, a explicat un artizan.

Prețurile la aceste lucrări variază între 600 și 2500 de lei, în funcție de complexitate și tipul de lemn folosit. „E muncă de o săptămână la o singură lădiță. Finisarea cere răbdare și migală”, a spus meșterul.

Vizitatorii au fost invitați să susțină producătorii locali și să cumpere cadouri pentru cei dragi. „Veniți cu familia, bucurați-vă de tradițiile noastre, de tot ce e autentic moldovenesc”, a îndemnat Stoianov. În încheiere, a amintit și de concertul serii.