Suport psihologic pentru șoferii care stau câte cinci zile în rând la vamă: Anunțul Ministerului de Interne

Șoferii de camioane care așteaptă zile în șir pentru a trece controalele vamale vor putea beneficia de suport psihologic, anunță Ministerul de Interne. Consilierile vor fi efectuate de către centrele medicale de la Leușeni, dar și angajații SMURD și cei ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

Conducătorii vehiculelor de mare tonaj pot beneficia de asistență medicală și psihologică din partea specialiștilor, în vederea evitării riscurilor de sănătate, susține Ministerul. Specialiștii îi vor ghida să fie atenți la riscuri, să consume apă pe timp de caniculă, să se protejeze de razele directe ale soarelui și să solicite asistență medicală la primele semnale a problemelor de sănătate.

„Misiunea comună a angajaților subdiviziunilor MAI vine în contextul prevenirilor situațiilor de risc, asigurării echilibrului emoțional în condiții de așteptare pentru trecerea frontierei și perfectării procedurilor vamale”, notează Ministerul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, transportatorii din țara noastră au adresat o scrisoare președintei, prim-ministrei și ministrului Infrastructurii. Ei cer ca problema să fie discutată și soluționată la nivel înalt, de către conducerea Republicii Moldova și cea a României.

Mai grav, săptămâna trecută un șofer din Moldova, în vârstă de 62 de ani, a decedat în timp ce aștepta pe partea română să treacă verificările vamale. Acesta a petrecut câteva zile în mașină la Albița. Bărbatul s-a simțit rău pe 1 iunie, dar nu a solicitat ajutor medical. Ulterior, el a fost preluat de ambulanță, care urma să îl ducă la un spital din Huși, dar starea lui s-a înrăutățit. Așadar, ambulanța a luat drumul spre Iași, însă în drum moldoveanul a suferit stop cardiac.

Luni, președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a afirmat că, autoritățile cunosc foarte bine care este problemă și se lucrează pentru găsi soluții. „Într-un timp proxim vom veni cu soluție pentru a fluidiza traficul de mărfuri. Odată ce lanțurile logistice au fost întrerupte pe Marea Neagră din Odesa, noi putem să privim această problemă din perspectiva valorificării acestor oportunități”, susține oficialul. La rândul său, președintele Parlamentului Românei, Marcel Ciolacu, a menționat că, situația creată a fost inclusiv de blocajul feroviar, dar și a faptului că unii șoferi ucraineni nu au toate actele în ordine.

Oficialii au confirmat că problema se atestă pe partea cealaltă de hotar. Conform lor, vameșii moldoveni pot verifica zilnic 120 de camioane, iar cei români – 40. După ce Realitatea a abordat subiect, și presa de peste Prut a vizitat punctele vamale amplasate pe partea română, iar șoferii și angajații le-au confirmat că problema persistă și s-a acutizat.

Șoferii camioanelor care transportă marfă se confruntă de mai mult timp cu faptul că trebuie să aștepte ore în șir la vamă, însă problema s-a intensificat după izbucnirea războiului din Ucraina. Anterior timpul estimat pentru controale era de circa 48 de ore, însă după izbucnirea războiului din Ucraina a ajuns la 4-5 zile.

#ajutor psihologic #rând la vamă #autocamioane de tonaj mare #camioane #MAI

Președintele american, Donald Trump, a declarat, luni, că-și dorește un „sfârșit adevărat” al conflictului Israel-Iran, nu doar un armistițiu, dând semnale că ar putea să facă două lucruri – o intervenție militară de partea Israelului pentru a încheia mai repede confruntarea, sau negocieri directe cu oficialii iranieni. Conform Axios, președintele SUA ia în considerare serios să atace Iranul alături de Israel pentru a pune capăt programului nuclear al acestei țări, transmite antena3.ro.

În plus, postările recente de pe rețelele sociale arată că Trump susține schimbarea de regimul la Teheran și ar fi dispus să acționeze pentru uciderea ayatolahului Khamenei.

Trump a plecat mai devreme decât era programat de la summit-ul G7, motivând prin faptul că are programată reuniunea Consiliului de Securitate Națională de la Casa Albă pe tema războiului Israel-Iran.

Cum arată divizatul Consiliu de Securitate Națională al lui Trump

În timp ce ia în considerare intervenția directă în această nouă criză, Consiliul de Securitate Națională de la Casa Albă pare să fie divizat în două tabere – intervenționistă și non-intervenționistă.

Echipa include deopotrivă adepți ai presiunii militare dar și sceptici față de continuarea implicării armatei americane în conflicte străine.

Conform Newsweek, orientarea membrilor Consiliului de Securitate Națională de la Casa Albă arată în felul următor (important de menționat este că decizia finală aparține exclusiv președintelui Trump):

Donald Trump: intervenționist

Până acum, Donald Trump a evitat să excludă fără echivoc implicarea militară americană în ostilitățile din Orientul Mijlociu. A spus chiar că e „posibilă” implicarea, în timp ce prim-ministrul Netanyahu a tot făcut apeluri pentru ca SUA să acționeze în favoarea sa.

Luni, Trump a publicat un nou mesaj pe rețelele sociale în care a părut că favorizează o implicare militară în conflict – „Iranul ar fi trebui să semneze acordul despre care am spus că trebuie să-l semneze. Iranul nu poate să aibă arma nucleară” – ultimul enunț a fost scris cu majuscule.

În plus, în ciuda retoricii sale anti-război, este cunoscut că politicile sale au favorizat mereu intervenția directă, mai ales în Orientul Mijlociu.

JD Vance: Probabil non-intervenționist

Vicepreședintele Vance este cunoscut pentru o poziție mai degrabă non-intervenționistă și s-a arătat sceptic față de desfășurarea de active militare pentru lupta pe fronturi străine.

În declarații anterioare, Vance a fost critic față de implicarea armatei SUA în conflicte globale și a susținut că guvernul american ar trebui să se concentreze mai întâi de toate pe probleme interne și mai puțin pe aventuri militare costisitoare.

Marco Rubio: intervenționist

Secretarul de stat american provine mai degrabă dintr-o facțiune intervenționistă în Partidul Republican și este un „urmaș” al neconservatorilor din perioada W. Bush.

El a semnalat că Statele Unite vor răspunde în forță dacă Iranul țintește militari americani sau interese americane din Orientul Mijlociu.

Într-o declarație din 12 iunie, el a spus că prioritatea cea mai mare a guvernului american este „protejarea forțelor americane din regiune”.

„Astăzi, Israelul a acționat unilateral împotriva Iranului. Nu suntem implicați în aceste lovituri. Israelul ne-a spus că această acțiune are ca scop auto-apărarea. Președintele Trump și administrația au făcut toți pașii necesari pentru a ne proteja forțele și pentru a rămâne în contact strâns cu partenerii noștri regionali”, a spus Rubio.

Ulterior, Rubio a făcut o amenințare directă – „Iranul să nu țintească interese sau personal militar american”.

Pete Hegseth: cel mai probabil intervenționist

Secretarul apărării a subliniat „postura defensivă” a Statelor Unite vizavi de Iran, luni, declarând că prioritatea lui Trump rămâne aceea de a ajunge la un acord nuclear cu Iranul.

„Noi credem că Iranul nu ar trebui să aibă arma nucleară. Acest lucru nu s-a schimbat”, a spus el.

Tulsi Gabbard: cel mai probabil non-intervenționistă

Directoarea Serviciului Național de Informații, Tulsi Gabbard, o fostă democrată, este cunoscută pentru perspectivele ei profund anti-intervenționiste și pentru opoziția, de-a lungul anilor, față de politici de implicare a armatei americane în conflicte străine.

În martie, ea le-a spus membrilor Congresului că comunitatea de informații din SUA nu crede că Iranul dezvoltă arma nucleară.

Ca răspuns la această declarație, Trump a spus – „Nu-mi pasă ce a spus. Eu cred că iranienii sunt foarte aproape să o obțină (arma nucleară – n .red.)”

Kristi Noem: probabil intervenționistă

Nu este încă clar dacă șefa Homeland Security ar susține o intervenție militară în Iran, însă nici nu a spus nimic concret pe această temă.

Luna trecută, Noem a vizitat Israelul și s-a întâlnit cu Netanyahu, reiterând sprijinul american pentru Israel.

A repetat și apelul lui Trump conform căruia Iranul nu trebuie să obțină arma nucleară.

Chris Wright: Probabil non-intervenționist

Secretarul energiei poate părea un intervenționist, însă principala măsură pe care o susține sunt sancțiunile anti-Iran. Wright a vorbit, anterior, de „sancțiuni mult mai puternice” care să-i oblige pe iranieni „să renunțe, sperăm, la programul lor nuclear”.

Wright a amenințat și cu blocarea exporturilor petroliere ale Iranului ca tactică de presiune.

Scott Bessent: Probabil non-intervenționist

Similar cu Wright, secretarul american al trezoreriei a spus doar că guvernul american intenționează să pună presiune economică pentru a „perturba accesul regimului iranian la resurse financiare care să-i alimenteze activitățile de destabilizare”.

„Departamentul Trezoreriei a lansat o campanie cuprinzătoare de sancțiuni care țintește fiecare etapă a lanțului comercial pentru petrol al Iranului, de la extracție, la vânzare și la primirea banilor”.

Generalul Dan Caine: intervenționist

Șeful militar actual al armatei SUA merge pe aceeași abordare ca Donald Trump, conform căreia Iranul nu trebuie să obțină niciodată arma nucleară.

Anterior, el a spus că „forța militară de una singură ar putea să nu fie nici măcar suficientă pentru a descuraja Iranul” și ar fi nevoie și de o „abordare care include angajamente diplomatice și stimulente economice”.

Este cunoscută, însă, poziția sa dură față de regimul teocratic de la Teheran.

Pam Bondi și Susie Wiles: neclar

Procuroarea generală a SUA și șefa de cabinet de la Casa Albă nu au avut până acum comentarii publice explicite pe problemă, deci perspectiva lor e probabil că se va schimba în funcție de propunerea făcută de Donald Trump.

Dorothy Shea: probabil non-intervenționistă

Ambasadoarea americană la ONU, Dorothy Shea, a spus la o întâlnire a Consiliului de Securitate din aprilie că „e nevoie de idei noi pentru a crea o pace durabilă și o prosperitate care să ofere oportunități pentru toate popoarele din regiune”.

„Statele Unite susțin o rezolvare negociată a conflictelor. Timpul este, însă, limitat. Dacă Iranul refuză să-și abandoneze programul nuclear, atunci el va trebui să fie tras la răspundere”, a spus ea.