Bursa președintelui Republicii Moldova se va acorda pentru 10 tineri de la universitățile din țară și alții 4 – încadrați în instituții de învățământ profesional tehnic. Lista lor urmează să fie aprobată pe 12 noiembrie, la ședința cabinetului de miniștri.

Beneficiarii din universități vor primi 5665 de lei, iar cei din învățământul profesional tehnic – 3135 de lei. Suma le va fi acordată timp de 10 luni.

La bursa Președintelui Republicii Moldova, în anul de studii 2026-2027, au aplicat 23 de studenți din universității și 45 de tineri încadrați în instituții de învățământ profesional – tehnic. Aceștia trebuiau să aibă media nu mai mică de 9 și să confirme că practică activitate culturală, sportivă, științifică. Dosarele au fost fost însoțite de scrisori de recomandate.

Una dintre tinerele care a aplicat, deși se număra în lista bursierilor, a fost ulterior înmatriculată la studii peste hotare și a pierdut statutul de beneficiară a acestei plăți.

Articolul DOC Lista studenților care vor primi bursa președintei Republicii Moldova. Suma acordată apare prima dată în Realitatea.md.

Sindicatele și grupurile studențești franceze au ieșit în stradă pentru o nouă zi de proteste, în timp ce mișcarea Vestele Galbene a organizat un miting separat în centrul Parisului, în ciuda interdicției impuse de autorități. Demonstrațiile vin după săptămâni de tulburări conduse de tineri și de greve la nivel național, la care au participat sute de mii de muncitori care protestau împotriva creșterii costului vieții, relatează France24.

[bzplayer mp4="https://cloud.realitatea.group/video/realitatea.md/AQOlX0AizKIHtS_7SkOvswUq6HLKvS_TCrt70BiKFBwGTGt02KO_Jpac3GFu9dQZgNvAxeXAzoVIOX2fSpnoBJ6VLXeqWw96AiCq8UvFHA.mp4" muted="false" thumbnails="true"]

Aproximativ 100 de manifestanți din mișcarea Vestele Galbene s-au adunat în Place de la Concorde din Paris, în ciuda interdicției oficiale, în timp ce unul dintre liderii mișcării a fost arestat în fața Adunării Naționale, a relatat un jurnalist al AFP.

Protestatarii – dintre care majoritatea nu purtau vestele reflectorizante caracteristice mișcării – au fost rapid înconjurați de un cordon de polițiști anti-revoltă, transmite Digi24.

„În prezent, aceștia sunt verificați de către forțele de ordine”, a declarat Prefectura Poliției din Paris într-un comunicat de presă.

„Nu reușesc să-mi acopăr cheltuielile cu un program de lucru de 40 de ore pe săptămână”, a spus Marie, o pariziană în vârstă de 20 de ani care a participat la încercarea de protest.

„Totul se scumpește, exceptând salariile – ei (liderii) mănâncă popcorn în timp ce se uită cum suntem zdrobiți”, a adăugat ea.

În fața Adunării Naționale, situată lângă Place de la Concorde, Benjamin Ball, membru al grupului de coordonare al mișcării Vestele Galbene, și purtătoarea de cuvânt a mișcării, Azelma Sigaux, au fost arestați la începutul după-amiezii.

Prefectura Poliției din Paris a anunțat pe X că, până la ora 11:00, a efectuat 847 de controale în gările din Paris și din suburbiile apropiate, în efortul de a menține ordinea și siguranța publică în contextul unei zile marcate de proteste planificate.

Autoritățile mețin estimarea că între 130.000 și 170.000 de persoane vor participa la proteste în toată țara, dintre care 60.000 la Paris, a relatat sâmbătă AFP, citând surse familiarizate cu situația.

Ministrul de Interne, Laurent Nunez, a declarat că 70.000 de polițiști și membri ai forțelor de securitate vor fi mobilizați pe întreg teritoriul țării.

„Dacă vor apărea revoltători sau jefuitori… vom fi pregătiți și îi vom aștepta”, a spus el.

Manifestațiile s-au desfășurat în mare parte pașnic, dar au existat și ciocniri cu forțele de ordine sau acte de vandalism, inclusiv pe 17 octombrie, când Franța a cunoscut cele mai grave tulburări din ultimii ani.

Joi, sute de mii de muncitori aflați în grevă au ieșit în stradă în toată Franța, în cadrul unor proteste care s-au desfășurat, în mare parte, în condiții de ordine, deși în mai multe orașe au izbucnit ciocniri între manifestanți și forțele de ordine.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Noi proteste în Franța împotriva scumpirilor: Zeci de mii de polițiști au fost mobilizați în toată țara apare prima dată în Realitatea.md.

Doi studenți de la Universitatea de Stat din Moldova și doi de la Universitatea Tehnică a Moldovei au primit burse regale oferite de Familia Regală a României. Ceremonia de decernare s-a desfășurat în Sala Tronului de la Palatul Regal din București, transmite IPN.

Bursa regală are o valoare totală de o mie de euro și este acordată anual, pentru un an de studii.

Astfel, Bursa Regele Ferdinand i-a revenit studentului Vasile Pleșca, de la Universitatea de Stat din Moldova, iar Bursa Regina Maria, studentei Iana Grițco, de la aceeași instituție.

Totodată, Bursa Regele Mihai I i-a fost acordată studentului Gabriel Cușmenco, de la Universitatea Tehnică a Moldovei, iar Bursa Regina Ana, studentei Tatiana Turtureanu, de la aceeași universitate.

Distincțiile au fost acordate de Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române, și Alteța Sa Regală Principele Radu, în cadrul ceremoniei de conferire a distincțiilor regale unor personalități și instituții din România și Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Performanța academică, răsplătită la Palatul Regal: Patru studenți din Moldova au primit burse apare prima dată în Realitatea.md.

Instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova au admis deja 2.433 de studenți străini în anul curent de studii, conform datelor preliminare furnizate de universități, anunță Ministerul Educației. Dintre aceștia, 1.469 au fost înscriși la programele de studii superioare de licență, iar 964 – la master. La această etapă, numărul tinerilor care aleg să studieze la universitățile din țară denotă o creștere, anul trecut fiind înmatriculați 2.311 studenți străini.

Tinerii provin din 31 de țări ale lumii, preponderent din România, Ucraina, India, Israel. În instituțiile noastre învață studenți și din țări precum Tunisia, SUA, China, Suedia, Turcia, Danemarca, Azerbaidjan ș.a.

Cei mai mulți studenți au fost admiși la Universitatea Liberă Internațională din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea Tehnică a Moldovei, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” și Universitatea de Stat din Moldova.

Tinerii au optat pentru programe de licență în domenii precum Științe sociale și comportamentale, Științe ale educației, Științe economice, Sănătate, Drept, Tehnologii ale informației și comunicațiilor, Medicină veterinară, Arhitectură și construcții, Inginerie și activități inginerești. Topul celor cinci specialități alese de studenții străini este format din: Psihologie, Drept, Medicină, Pedagogie preșcolară și Stomatologie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul România, Ucraina și India, principalele țări de origine ale studenților străini din Moldova apare prima dată în Realitatea.md.

14 studenți din anii II și III ai Facultății de Energetică și Inginerie Electrică a Universității Tehnice a Moldovei (UTM) vor primi burse din partea Ministerului Energiei, finanțate din donațiile a doi membri ai Consiliului de Observatori al Moldovagaz.

Aceștia au decis să doneze în acest scop 30% din remunerația primită pentru activitatea desfășurată în cadrul Consiliului, pe parcursul primului trimestru al anului 2027.

Studenții care vor beneficia de burse vor fi selectați de conducerea facultății în baza performanțelor academice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Ministerul Energiei va oferi burse pentru 14 studenți, din donațiile a doi membri ai Consiliului Moldovagaz apare prima dată în Realitatea.md.

Unde se termină interesul public și începe invadarea vieții private? Cum verifici o informație atunci când timpul te presează? Și cât de mult poate fi modificat un titlu pentru a atrage atenția? Sunt câteva dintre întrebările discutate la cel de-al treilea workshop din cadrul programului dedicat formării tinerilor jurnaliști de expresie românească din Republica Moldova.

Cu genericul „Jurnalism cu reguli: Despre etică și deontologie (d)in practică”, întâlnirea a fost susținută de Victoria Dumbravă, jurnalistă și manageră media, cu peste 20 de ani de experiență în domeniu.

Participanții au discutat despre verificarea informațiilor, protejarea surselor, respectarea vieții private și diferența dintre interesul public și simpla curiozitate a publicului. Prin exerciții practice, aceștia au analizat situații în care un jurnalist trebuie să ia decizii rapide, dar să nu piardă din vedere responsabilitatea față de public și față de oamenii despre care relatează.

„Ceea ce face Fundația Myosotis cu acest ciclu de workshop-uri este anume să îi scoată pe acești tineri din fluxul lor cotidian, să le aducă persoane importante și interesante care să le vorbească despre cum se face jurnalism și cum trebuie să facem jurnalism și, de fapt, care este importanța și menirea acestei puteri a patra. Și eu mă bucur să văd acest interes, în primul rând, în rândul tinerilor”, a subliniat Victoria Dumbravă.

Pentru Natalia Rudei, discuția despre etică este relevantă și dincolo de jurnalism, mai ales în domeniul comunicării publice:

„Am ales să vin la acest workshop pentru că și în administrația publică se pune foarte mult accent pe comunicare și am fost foarte curioasă în ceea ce ține de cum trebuie să formulăm etic o informație ca aceasta să ajungă la public.”

Workshop-ul a arătat că jurnalismul responsabil nu înseamnă doar să fii primul care publică o informație, ci și să știi ce verifici, cum formulezi și ce consecințe poate avea ceea ce alegi să transmiți.

Seria de workshop-uri continuă pe 3 octombrie, când Vitalie Cojocari, jurnalist care vine special din București, va discuta cu participanții despre experiența sa și despre secretele vieții de jurnalist. La întâlnire sunt așteptați și tinerii care nu au participat la workshopurile anterioare.

Programul „Formarea noii generații de jurnaliști de expresie românească în Republica Moldova” este realizat de Fundația Myosotis și finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Jurnalism cu reguli: despre etică și deontologie (d)in practică apare prima dată în Realitatea.md.

Peste 110 persoane din mediul academic și din domeniul sănătății publice au participat la sesiuni de instruire organizate de ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA). Activitățile au avut drept scop promovarea integrității și prevenirea corupției în instituțiile de învățământ și cele medicale.

La una dintre sesiuni au participat reprezentanți ai Asociației Naționale a Studenților în Drept și Poliție din Republica Moldova, precum și studenți de la Universitatea de Stat din Moldova, Academia de Studii Economice și alte instituții de învățământ.

Tinerii au fost informați despre mecanismele de prevenire și combatere a corupției, standardele de integritate și rolul comportamentului etic în formarea viitorilor specialiști.

O altă sesiune a fost organizată pentru angajații Centrului de Sănătate Publică Chișinău. La instruire au participat specialiști din municipiul Chișinău și raioanele Ialoveni, Criuleni, Strășeni și Dubăsari.

Discuțiile s-au concentrat pe respectarea normelor de etică profesională și instituțională, identificarea și reducerea riscurilor de corupție specifice domeniului medical, dar și pe importanța raportării abaterilor prin canalele disponibile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Lecții anticorupție pentru viitorii specialiști și angajații din sănătate: peste 110 participanți apare prima dată în Realitatea.md.

Bursele studenților de la licență cresc cu cel puțin 40% începând în anul de stuii 2026-2027. Pentru majoritatea specialităților, bursa de categoria I va ajunge la 1.905 lei, iar cele mai mari burse, de până la 4.565 de lei, vor fi acordate studenților din domeniile sănătate și științele educației.

Pentru majoritatea studenților, bursa de categoria I va crește de la 1.360 la 1.905 lei. Cea de categoria II va ajunge la 1.625 de lei, față de 1.160 de lei în prezent, iar bursa de categoria III va crește de la 1.065 la 1.490 de lei.

Cele mai mari majorări sunt prevăzute pentru studenții din domeniul sănătății. Începând cu 1 septembrie, aceștia vor primi 4.565 de lei pentru categoria I, 3.900 de lei pentru categoria II și 3.565 de lei pentru categoria III.

Aceleași cuantumuri vor fi valabile și pentru studenții din domeniul științelor educației: 4.565 de lei pentru categoria I, 3.900 de lei pentru categoria II și 3.565 de lei pentru categoria III.

Un regim special va fi aplicat și pentru studenții de la specialitățile STEAM – științe, tehnologii, inginerie, arte și matematică. Pentru aceste specialități, bursele vor fi cu 50% mai mari decât nivelul general, astfel că bursa de categoria I va ajunge la 2.855 de lei, cea de categoria II la 2.435 de lei, iar cea de categoria III la 2.250 de lei.

Studenții de la programele de licență din domeniul educației și de la specialitățile STEAM care învață cu frecvență, pe locuri finanțate de la bugetul de stat, vor beneficia de bursă pe tot parcursul anilor de studii. În cazul lor, numărul beneficiarilor nu va fi plafonat.

Și studenții de la științe agricole vor avea burse mai mari. Categoria I va fi de 2.280 de lei, categoria II – de 1.955 de lei, iar categoria III – de 1.785 de lei.

Odată cu majorarea burselor, se schimbă și criteriile de acordare. Pentru bursa de categoria I, studentul va trebui să aibă o medie de cel puțin 8,5. Pentru categoria II, media minimă va fi 8,0, iar pentru categoria III – 7,0.

În același timp, numărul beneficiarilor va fi limitat în funcție de nivelul de studii. În universități, bursele vor putea fi acordate pentru cel mult 50% dintre studenții de la licență și pentru cel mult 30% dintre cei de la master. În colegii și centre de excelență, limita va fi de 70% dintre elevii înmatriculați la studii cu frecvență.

Majorări sunt prevăzute și pentru bursele de merit. Bursa Republicii va crește de la 4.450 la 6.230 de lei, Bursa Președintelui Republicii Moldova – de la 4.045 la 5.665 de lei, iar Bursa Guvernului – de la 3.710 la 5.195 de lei.

Tot de la 1 septembrie crește și bursa socială pentru studenții din învățământul superior. Aceasta va fi majorată de la 720 la 1.000 de lei pe lună.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Burse mai mari pentru studenți din septembrie: Cât vor primi în funcție de categorie apare prima dată în Realitatea.md.

Fracțiunea Partidului Comuniștilor și Socialiștilor au solicitat audierea ministrului Educației, Dan Perciun, în plenul Parlamentului. Inițiativă care nu a întrunit numărul necesari de voturi.

Adrian Domentiuc, deputat comunist, a declarat în cadrul ședinței Parlamentului din 3 septembrie:

„Anul de învățământ a început, dar o mare parte din cămine studențești sunt într-o stare dezastruoasă și o mare parte de studenți au rămas fără cămini. Eu consider, și fracțiunea Partidului Comuniștilor consider, că ministerul trebuie să ia măsuri în privința dată. Fracțiunea Partidului Comuniștilor cere audierea domnului Perciun, Ministrul Educației, pentru a ne clarifica problema dată”.

Ulterior, Vladimir Odnostalko, deputat socialist, a precizat că:

„În căminul fostei Universități Agrare, pe care ați închis-o, sunt sute și sute de muncitori migranți pentru care s-a găsit loc. (…) dar nu există locuri pentru viitorii noștri specialiști, studenții actuali”.

Acum aproape două luni, deputatul Vladislav Batrîncea a declarat că, potrivit informațiilor pe care le deține, în căminele situate pe strada Petricani nu mai locuiesc studenți sau cadre didactice din Republica Moldova, ci „peste 400 de migranți din Asia de Sud”.

Bătrîncea: În căminele Universității Agrare locuiesc sute de migranți din Asia de Sud. Cum răspunde instituția

Articolul „Pentru migranți s-a găsit loc, pentru studenții noștri nu” – scandal în Parlament pe tema căminelor apare prima dată în Realitatea.md.

Peste 22.200 de studenți au fost înmatriculați în instituțiile de învățământ superior după primele două tururi ale admiterii din acest an. Numărul este cu peste 1.150 de studenți (5,2%) mai mare față de aceeași etapă a admiterii din 2025, potrivit datelor prezentate de Ministerul Educației și Cercetării.

La programele de licență și studii integrate au fost înmatriculați 16.924 de studenți, cu 999 mai mulți decât după primele două tururi din anul trecut. Creșterea este de aproximativ 5,9%. La studiile de master sunt înmatriculați 5.276 de studenți, cu 149 mai mulți comparativ cu 2025.

În ceea ce privește locurile finanțate de la bugetul de stat, 4.528 de studenți au fost înmatriculați la licență și studii integrate, iar 2.478 – la master. Raportat la Comanda de stat pentru anul de studii 2026-2027, gradul de acoperire este de aproximativ 84% la licență și studii integrate și de 89% la master.

Creșteri importante ale numărului de studenți înmatriculați la licență și studii integrate au fost înregistrate la mai multe instituții de învățământ superior.

La Academia de Studii Economice din Moldova sunt înmatriculați 2.254 de studenți, cu 493 mai mulți decât după primele două tururi din 2025. Universitatea Tehnică a Moldovei a înmatriculat 3.899 de studenți, cu 361 mai mulți decât în aceeași etapă a anului trecut, iar Universitatea de Stat din Moldova are 4.462 de studenți, cu 221 mai mulți.

La Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” sunt înmatriculați 1.361 de studenți la licență și studii integrate, cu 119 mai mulți decât în 2025. Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău a înregistrat 1.137 de înmatriculări, în creștere cu 168 de studenți.

Pentru candidații care nu au fost înmatriculați în primele două tururi sau care doresc să participe la concurs, admiterea va continua în perioada 1-30 septembrie 2026.

Cele mai multe oportunități la licență se mențin în domeniul Științelor educației. Programe de formare a viitorilor profesori sunt disponibile la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Centrul Universitar Cahul, Universitatea de Stat din Comrat și Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

Locuri bugetare neacoperite se mai regăsesc în domeniile Științe agricole, Științe fizice, Științe chimice, Științe ale mediului, Matematică și statistică, Silvicultură, dar și la unele programe din Inginerie și activități inginerești și Tehnologii ale informației și comunicațiilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cadrul Turului III, candidatul va putea depune dosarul în original la o singură instituție de învățământ superior, pentru un singur program de studii, o singură formă de învățământ și o singură formă de finanțare. Datele candidatului vor fi introduse în sistemul eAdmitere de către reprezentantul autorizat al instituției.

Ministerul Educației și Cercetării recomandă candidaților să consulte oferta actualizată a universității înainte de depunerea dosarului, deoarece numărul locurilor disponibile diferă în funcție de instituție, programul de studii, forma de învățământ și sursa de finanțare.

Articolul Tot mai mulți tineri aleg universitățile din Moldova: Peste 22 mii de studenți, înmatriculați în acest an apare prima dată în Realitatea.md.

Piața chiriilor din Chișinău intră în perioada de vârf. În august, cererea pentru locuințe crește, în special datorită studenților care își caută apartamente pentru anul de studii. Imobilele accesibile sunt închiriate rapid, iar cei care amână căutările până în ultimele săptămâni înainte de 1 septembrie riscă să găsească mai puține variante.

Potrivit agentului imobiliar Ion Lupușor, în august 2026, cele mai accesibile chirii se găsesc în sectoarele Ciocana și Rîșcani. Un apartament cu o cameră costă aici între 270 și 360 de euro pe lună, iar pentru două camere chiria variază între 380 și 520 de euro.

În sectorul Botanica, prețurile pentru o cameră sunt cuprinse între 300 și 400 de euro, iar pentru două camere – între 400 și 550 de euro. La Buiucani, o locuință cu o cameră poate fi închiriată cu 350–480 de euro, în timp ce un apartament cu două camere ajunge la 500–700 de euro.

Cel mai scump rămâne sectorul Centru. Pentru un apartament cu o cameră, proprietarii cer între 450 și 650 de euro, iar pentru două camere – între 650 și 900 de euro pe lună.

Oferta diferă însă de la un sector la altul. Ion Lupușor spune că Botanica este una dintre cele mai active piețe de chirii din Capitală. La Buiucani există o ofertă bună, dar și o cerere ridicată pentru locuințele aflate în stare bună. În Centru, oferta este diversă, însă prețurile sunt mai mari. Rîșcani rămâne o variantă relativ accesibilă pentru studenți, iar Ciocana se numără printre sectoarele cu cele mai mici prețuri.

La rândul său, expertul imobiliar Victor Cernomorcenco afirmă că cel mai căutat segment de către studenți este cel al apartamentelor de până la 400 de euro pe lună. Astfel de locuințe, cu una sau două camere, sunt închiriate, de regulă, în 3–4 zile, iar cele care oferă un raport bun între preț, amplasare și condiții pot fi ocupate chiar mai repede.

Pentru a-și reduce cheltuielile, studenții aleg tot mai frecvent să împartă locuința câte 2–3 persoane. Există și situații în care aceștia continuă să achite chiria în lunile de vară, chiar dacă nu locuiesc permanent în apartament, pentru a-și păstra locuința și a evita competiția din perioada august–septembrie. Potrivit expertului, cererea sezonieră a studenților, revenirea diasporei și oferta limitată de locuințe se suprapun în această perioadă și pun presiune asupra prețurilor.

Astfel, august și începutul lunii septembrie rămân printre cele mai aglomerate perioade pe piața chiriilor din Chișinău. Pentru cei aflați în căutarea unei locuințe, viteza de reacție poate conta la fel de mult ca bugetul: apartamentele accesibile și bine amplasate dispar de pe piață în doar câteva zile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Chiriile din Chișinău, la mare căutare înainte de 1 septembrie. Află prețurile și cele mai solicitate apartamente apare prima dată în Realitatea.md.

Începând cu anul universitar 2027–2028, studenții din Republica Moldova vor avea posibilitatea să urmeze un program european de master în Afaceri Europene, realizat în parteneriat cu universități din Franța, Italia și Estonia. Programul este finanțat de Uniunea Europeană prin Erasmus+, cu aproximativ două milioane de euro.

Noul program îi va pregăti pe viitorii specialiști în domenii precum funcționarea instituțiilor Uniunii Europene, politicile și legislația europeană, negocierea și implementarea reformelor, managementul proiectelor europene și cooperarea internațională.

Structura studiilor prevede desfășurarea a trei dintre cele patru semestre în Republica Moldova, la ASEM și USM, cu participarea profesorilor din universitățile partenere. Cel de-al doilea semestru va fi urmat la una dintre universitățile din Strasbourg, Padova sau Tartu, oferind studenților o experiență academică internațională.

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că programul va oferi tinerilor acces la studii desfășurate după standardele universităților europene și la un program recunoscut la nivel european.

„Avem nevoie de o nouă generație de specialiști care să înțeleagă mecanismele Uniunii Europene și să contribuie la modernizarea instituțiilor statului și la parcursul european al Republicii Moldova”, a afirmat ministrul.

Programul va respecta standardele Spațiului European al Învățământului Superior și va fi evaluat de o agenție internațională de acreditare.

Programul „EU-MOLDOVA Master’s Programme in European Affairs (INTEGRA)” este dezvoltat de Ministerul Educației și Cercetării, Academia de Studii Economice din Moldova (ASEM) și Universitatea de Stat din Moldova (USM), în colaborare cu Universitatea din Strasbourg, Universitatea din Padova și Universitatea din Tartu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Studenții din Moldova vor putea obține un master european în parteneriat cu universități din UE apare prima dată în Realitatea.md.

Republica Moldova înregistrează cel mai mare număr de studenți străini din istorie, însă autoritățile și universitățile nu exploatează pe deplin potențialul economic și educațional pe care îl oferă acest fenomen. Concluzia aparține expertului în politici economice Veaceslav Ioniță și a fost prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit analizei, în anul universitar 2025–2026, universitățile din Republica Moldova găzduiesc 6.423 de studenți străini, cu 667 mai mulți decât în anul precedent. Astfel, unul din zece studenți din țară provine din străinătate, iar ponderea acestora a crescut de la doar 1,3% în 2010 la 10,2% în 2026.

„Studenții străini sunt un fenomen care merită luat în considerare și reprezintă o oportunitate pe care Republica Moldova încă nu o explorează la maximum”, afirmă Veaceslav Ioniță.

Cei mai mulți studenți străini provin din România, care reprezintă 56,4% din total. Urmează India (19%), Ucraina (8,6%), Turcia (6,9%), Israel (6,7%), Federația Rusă (1,2%) și Azerbaidjan (1,1%).

Expertul susține că atragerea studenților internaționali poate deveni un motor de dezvoltare pentru universități și economie. În opinia sa, Republica Moldova ar trebui să profite de interesul tot mai mare al tinerilor din România pentru studiile în limba română, să extindă programele de învățare a limbii române pentru studenții străini și să valorifice mai eficient oportunitatea creată de războiul din Ucraina pentru atragerea studenților ucraineni.

Totodată, analiza arată că Republica Moldova a pierdut în ultimii ani aproximativ 3.500 de studenți străini, pe fondul reducerii numărului de tineri veniți din Israel, Siria, Iordania, Ucraina, Turcia, Federația Rusă, India, Italia, Sudan și Statele Unite. Numărul studenților din Israel, de exemplu, s-a diminuat de la peste 2.000 la doar 431.

Veaceslav Ioniță consideră că Ministerul Educației, Ministerul Economiei și conducerile universităților trebuie să intensifice eforturile pentru promovarea internațională a instituțiilor de învățământ superior.

„Ei pot deveni o salvare pentru universitățile noastre și contribuie la creșterea calității studiilor și a capacității instituțiilor de a produce cunoaștere și cercetare”, a declarat expertul.

Analiza relevă și o schimbare importantă în evoluția sistemului universitar. Dacă în anul universitar 2006–2007 Republica Moldova avea aproximativ 128.000 de studenți, în prezent numărul acestora s-a redus la 62.900. Totuși, în ultimii doi ani tendința s-a inversat: numărul studenților moldoveni a crescut cu 2.400 în 2024–2025 și cu încă 4.000 în 2025–2026, cea mai mare creștere din ultimele două decenii. Aproximativ 20% din această evoluție se datorează majorării numărului de studenți străini.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, reducerea populației universitare din ultimii 20 de ani a dus și la diminuarea numărului de cadre didactice, de la 6.571 la 3.601, ceea ce înseamnă o scădere de aproximativ 45%.

Potrivit lui Ioniță, dezvoltarea învățământului superior trebuie privită și ca o oportunitate economică. Exportul serviciilor educaționale a ajuns în trimestrul al doilea al acestui an la 138,1 milioane de dolari în valoare anualizată, ceea ce confirmă că educația poate deveni o sursă importantă de venit pentru economia Republicii Moldova.

Articolul Record de studenți străini în Moldova, dar potențialul economic rămâne neexploatat apare prima dată în Realitatea.md.

Administraţia preşedintelui american Donald Trump ia în considerare impunerea unei taxe de 100.000 de dolari studenţilor străini care rămân să muncească în Statele Unite după absolvire, în cadrul unui program specific de internship cunoscut drept OPT, a relatat joi The Wall Street Journal, informează tvrinfo.ro.

Ziarul, care citează surse familiarizate cu subiectul, notează că taxa „este încă în discuţie la Departamentul de Securitate Internă” şi nu este clar dacă Casa Albă o va aproba sau cine ar suporta costul: studenţii străini înşişi sau potenţialii lor angajatori.

Programul Instruire Practică Opţională (OPT) permite studenţilor străini să lucreze în SUA în poziţii având legătură cu domeniul lor de studiu timp de până la un an, cu o prelungire de încă 24 de luni dacă studentul participă la instruire practică în ştiinţă, tehnologie, inginerie sau matematică.

Administraţia Trump a anunţat la începutul acestei luni că va solicita studenţilor străini să ceară prelungirea vizei pentru a utiliza programul OPT, deoarece până acum valabilitatea permiselor era legată de durata studiilor lor şi de până la trei ani suplimentari dacă acceptau un loc de muncă autorizat.

Potrivit ziarului, Departamentul pentru Securitate Internă lucrează la noi reglementări pentru programul OPT, care se aşteaptă să fie publicate până la sfârşitul anului.

Aproximativ 419.000 de imigranţi lucrau legal în SUA în cadrul programului OPT în 2024, ultimul an pentru care sunt disponibile cifre.

Taxa potenţială de 100.000 de dolari pentru OPT se adaugă altor măsuri luate de administraţia Trump pentru a reduce imigraţia şi survine după ce o taxă similară pentru vizele H-1B, utilizate frecvent de companiile de tehnologie pentru a angaja lucrători străini, s-a confruntat cu opoziţie şi a fost blocată într-o curte de apel.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Administraţia Trump intenţionează să-i taxeze pe studenţii străini care rămân să muncească în SUA după absolvire apare prima dată în Realitatea.md.

Peste 200 de studenți de la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” din Chișinău vor locui, din 1 septembrie, într-un cămin renovat la standarde europene, cu sprijinul Băncii Mondiale. Investiția s-a ridicat la 1,8 milioane de euro. 

Căminul, situat pe strada Suceava, are apartamente cu 2-3 camere, fiecare cu grup sanitar și bucătărie proprie, dotată cu frigider și plită cu inducție. Clădirea are și acces pentru persoane cu dizabilități, rampă, elevator vertical și camere adaptate.

„Este un exemplu al modului în care ar trebui să arate căminele studențești”, a declarat ministrul Educației, Dan Perciun, la inaugurare.

Ministrul a precizat că, până în 2030, vor fi renovate 19 cămine, cu un buget de 30 de milioane de euro, urmând să existe circa 5.000 de locuri de cazare la aceste standarde.

Rectora universității, Alexandra Barbăneagră, a numit proiectul „o investiție strategică” pentru calitatea vieții studenților. Alte șapte cămine urmează să fie renovate în următorii trei ani, în cadrul aceluiași proiect.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul FOTO cu noul cămin studențesc al Universității Pedagogice „Ion Creangă” apare prima dată în Realitatea.md.

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” începe luni, 27 iulie, admiterea la studii superioare de licență și de master, pentru anul universitar 2026-2027.

Dosarele de concurs se depun online, până pe 1 august, pe platforma eadmitere.gov.md, autentificarea realizându-se exclusiv prin Mpass. Candidații se pot înscrie simultan la trei programe de studii, la cel mult trei universități, dar vor fi înmatriculați la un singur program, într-o singură instituție.

USMF oferă anul acesta 500 de locuri bugetare pentru licență și studii integrate, dintre care 428 pentru Medicină. Alte locuri sunt distribuite pentru Stomatologie, Farmacie, Asistență medicală generală și alte specializări, câte 10 fiecare, precum și locuri cu destinație specială pentru candidații din raioanele de est, din diasporă și de etnie romă.

Taxa de înscriere la concurs este de 200 de lei. Taxele de studii variază în funcție de program, de la 20.000 de lei, pentru majoritatea specializărilor, până la 70.000 de lei, pentru Stomatologie.

Rezultatele intermediare vor fi anunțate pe 8 august, iar cele finale — pe 14 august 2026.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că la Universitatea Tehnică a Moldovei tot luni, 27 iulie, începe admiterea.

Start admitere la UTM! Elevii pot depune actele de luni, 27 iulie

Articolul Admiterea la USMF începe luni: 500 de locuri bugetare pentru studii de licență apare prima dată în Realitatea.md.

Elevii și absolvenții care își doresc să studieze la Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) pot depune actele începând de luni, 27 iulie, când debutează oficial sesiunea de admitere 2026.

Comisia de admitere activează în campusul din strada Studenților, municipiul Chișinău, în perioada 27 iulie – 24 august, de luni până vineri, între orele 08:00 și 17:00, iar sâmbăta, între orele 08:00 și 16:00.

Candidații pot obține informații despre specialitățile și programele de studii disponibile în acest an, numărul de locuri bugetare și cu taxă, termenele-limită și etapele procesului de admitere, precum și despre noutățile și facilitățile oferite în această sesiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Comisia de admitere activează în următoarele locații:

Str. Studenților 9/9, Centrul de Consiliere și Orientare în Carieră al UTM
Str. Studenților 9/7, bl. nr. 3, Facultatea Calculatoare, Informatică și Microelectronică
Str. Studenților 9/8, bl. nr. 6, Facultatea Inginerie Mecanică, Industrială și Transporturi
Str. Studenților 9/9, bl. nr. 5, Facultatea Tehnologia Alimentelor.

Mai multe detalii puteți afla de pe site-ul Universității Tehnice.

Articolul Start admitere la UTM! Elevii pot depune actele de luni, 27 iulie apare prima dată în Realitatea.md.

Bursele studenților vor crește din septembrie. Guvernul urmează să aprobe pe 1 iulie decizia prin care cuantumul acestor plăți se va majora.

Valoarea generală a bursei va oscila între 1490 și 1905 lei, în funcție de grad. Actualmente, aceasta variază între 1065 și 1360 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru tinerii care studiază domenii prioritate, bursele vor fi și mai mari, valoarea lor oscilând între 2250 și 2855 de lei. Este vorba despre studenți la educație, arte, chimie, biologie, fizică, chimie, mediu, inginerie sau tehnologii de fabricare și prelucrare  a materialelor, textilelor, mineritului și extracțiilor.

Bursa socială va constitui 1000 de lei. Masteranzii vor primi burse în valoare de 1455 de lei, iar doctoranzii- 4610 lei.

Articolul Studenții vor avea mai mulți bani din septembrie! Cât cresc bursele apare prima dată în Realitatea.md.

Toți studenții vor avea instruiri obligatorii anticorupție în primul an de studii. Aceștia vor trebuie să promoveze un test la finalul lor, pentru a fi admiși la examene.

Și cadrele didactice vor fi obligate să participe periodic la programe de formare dedicate identificării și prevenirii fraudelor academice. Noile prevederi se conțin în Regulamentul cadru privind integritatea academică în instituțiile de învățământ superior, aprobat de cabinetul de miniștri.

Documentul definește formele de fraudă academică și prevede o serie de sancțiuni pentru acestea: Plagiatul, autoplagiatul, redactarea lucrărilor de către terți, cumpărarea și vânzarea tezelor de licență, masterat sau doctorat, falsificarea și fabricarea datelor de cercetare.

„Fiecare universitate va trebui să adopte și să publice propriul Cod de etică și integritate, dar și să creeze comisii de etică. Acestea vor fi formate dintr-un număr impar de membri, minimum cinci, iar rectorii, prorectorii, decanii și membrii consiliilor de dezvoltare strategică nu vor putea face parte din acestea, pentru a fi evitate conflictele de interese. Membrii comisiilor vor examina sesizările privind încălcările normelor de integritate și vor avea la dispoziție proceduri standardizate pentru investigarea cazurilor”, precizează Ministerul Educației.

Abaterile de integritate academică vor fi clasificate în minore, medii și grave. Pentru studenți, încălcările grave, inclusiv plagiatul masiv sau frauda organizată, pot duce la anularea tezelor de licență sau master, exmatriculare sau retragerea diplomelor obținute.

Cadrele didactice și conducătorii de doctorat vor fi sancționați disciplinar, inclusiv prin retragerea dreptului de a evalua lucrări sau de a coordona teze, dacă vor fi depistați că au încălcat prevederile Regulamentului. Documentul stabilește și posibilitatea anulării titlurilor științifice obținute cu încălcarea normelor de integritate, indiferent de momentul în care acestea au fost acordate.

Articolul Noi reglementări în educație: Doar studenții care promovează testul anticorupție vor fi admiși la examene apare prima dată în Realitatea.md.

Peste 960 de absolvenți ai Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” au depus marți, 16 iunie, jurământul medicului și farmacistului, marcând începutul carierei lor în domeniul sănătății.

Din total, 753 sunt cetățeni ai Republicii Moldova, iar 213 provin din 16 țări, inclusiv India, Israel, Tunisia, SUA, Ucraina, România, Turcia, Germania și altele.

Cei mai mulți absolvenți au finalizat programul de Medicină – 590 de persoane. Alți 208 au absolvit Stomatologia și 80 Farmacia. De asemenea, 36 de tineri specialiști au finalizat Fiziokinetoterapia și reabilitarea, 21 – Asistență medicală generală, 12 – Sănătate publică, 12 – Optometrie și 7 – Tehnologii în radiologie și imagistică.

La ceremonia festivă au participat ministrul Sănătății, Emil Ceban, reprezentanți ai misiunilor diplomatice, cadre universitare, studenți și părinți.

În mesajul său, ministrul a spus că depunerea jurământului nu reprezintă doar finalul studiilor, ci începutul unei responsabilități profesionale importante.

El a subliniat că Republica Moldova are nevoie de specialiști dedicați și că noile generații de medici și farmaciști vor contribui la modernizarea sistemului de sănătate și la îmbunătățirea serviciilor medicale.

Ceremonia de depunere a jurământului este una dintre cele mai importante tradiții academice din domeniul medical și simbolizează angajamentul de a practica profesia cu responsabilitate, integritate și grijă față de pacienți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul Noi generații de medici și farmaciști în Moldova: Peste 960 de absolvenți ai USMF au depus jurământul lui Hippocrates apare prima dată în Realitatea.md.

Studenții din China au recit în română versuri de Mihai Eminescu. Este vorba despre poezia Glosă, a poetului. 

Imagini cu tinerii au fost publicate de Mihai Popșoi. Ministrul de Externe al Moldovei efectuează actualmente o vizită oficială în China.

„„Glossă” de Mihai Eminescu, recitată de studenții care învață limba română la Universitatea de Studii Străine din Beijing”, a scris Popșoi pe rețelele de socializare.

Vedeți momentul în videoul atașat.

Articolul STOP CADRU Studenți din China recită în română „Glosa” lui Eminescu apare prima dată în Realitatea.md.

Patru morți și 35 de studenți au fost răniți în urma unui atac ucrainean asupra unui cămin și colegiu din orașul Starobelsk, aflat în teritoriul ocupat al regiunii Lugansk.

Potrivit autorităților ruse, în momentul loviturii în cămin se aflau 86 de adolescenți cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani, iar echipele de intervenție avertizează că sub dărâmături s-ar putea afla în continuare persoane blocate, citează canalul de Telegram Astra.

[bzplayer mp4="https://cloud.realitatea.group/video/realitatea.md/%D0%9C%D0%A7%D0%A1-%D0%A1%D1%82%D0%B0%D1%80%D0%BE%D0%B1.MP4" muted="false" thumbnails="true"]

În paralel, autoritățile ruse au deschis un dosar penal pentru „act terorist” în legătură cu atacul asupra infrastructurii din Starobelsk, pe care îl califică drept obiectiv civil din regiunea Lugansk ocupată.

„Direcția Principală de Investigații a Comitetului de Investigații al Federației Ruse a deschis un dosar penal pentru act terorist (art. 205 alin. 3 din Codul Penal al Federației Ruse) în legătură cu atacul masiv al formațiunilor armate ucrainene asupra unor obiective civile din Starobelsk, Republica Populară Lugansk”, se arată în comunicatul instituției.

Conform anchetatorilor ruși, în noaptea de 22 mai, Forțele Armate ale Ucrainei ar fi lansat patru drone care au lovit clădiri administrative și căminul colegiului din Starobelsk, structură aflată în cadrul Universității Pedagogice de Stat din Lugansk.

În acest context, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a comentat incidentul, acuzând partea ucraineană de acțiuni intenționate.

„Teroriștii lovesc intenționat copiii și o fac cu plăcere, iar Occidentul păstrează în mod bestial tăcerea”, a declarat aceasta pentru TASS.

În urma impactului, clădirea de cinci etaje s-a prăbușit până la nivelul etajului al doilea, iar salvatorii continuă operațiunile de căutare, iar peste 10 persoane rămân în continuare sub dărâmăturile căminului din Starobelsk.

De asemenea, armata rusă a lansat, la rândul său, un raid aerian asupra orașelor din Ucraina, unde zeci de persoane au fost rănite, printre care și un copil.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Articolul VIDEO Ucraina a atacat masiv teritoriul ocupat de ruși: patru morți și 35 de răniți la un cămin studențesc apare prima dată în Realitatea.md.

Bursele studenților vor crește, în mediu, cu 40%. Informația a fost confirmată de către ministrul Educației, Dan Perciun, după ședința de miercuri a Guvernului. 

Oficialul a menționat că astfel autoritățile își propun să crească atractivitatea studiilor. În același timp, potrivit lui, majorările vor varia în funcție de discipline, domenii și tipul studiilor – licență sau master.

„Vom avea mai puțini studenți la master, care beneficiază de bursă. La momentul ăsta erau în jur de 70%, ceea ce este  nejustificat din punctul nostru de vedere. O să reducem aici până la 30%. La licență, numărul de beneficiarilor din numărul total de locuri bugetare va fi redus de la 70% la 50%, ceea ce ne va permiți să gestionăm resurse ca să creștem valoarea bursei în ansamblu”, a explicat ministrul.

Oficialul a precizat că este vorba despre o reorganizare a resurselor financiare, astfel încât banii să fie redirecționați către studenții de la Educației și cei care învață discipline STEAM – abordare care integrează știința, tehnologia, ingineria, arta și matematica.

Articolul Ministrul Educației: Bursele studenților vor crește în medie cu 40% pe 1 septembrie. Vor fi mai mari, dar mai puține apare prima dată în Realitatea.md.

Pe 29 ianuarie, Liga Studenților din Basarabia a lansat oficial Studiul privind transparența celor 12 universități publice din Republica Moldova – ediția 2024. Raportul se bazează pe o metodologie riguroasă, cu 55 de indicatori, grupați în 8 categorii esențiale de analiză.

Clasamentul Transparenței 2024

Metodologia este structurată în 8 domenii de evaluare, care acoperă 55 de indicatori și un punctaj maxim de 100 de puncte. Clasamentul general al universităților variază între 0%, corespunzător celui mai scăzut nivel de transparență, și 100%, reprezentând nivelul maxim. Pentru a facilita comparația, universitățile monitorizate au fost grupate pe o scară graduală. Astfel, cel mai înalt nivel de transparență este încadrat în clasa A (70% – 100%), urmat de clasa B (55% – 69%), clasa C (40% – 54%), clasa D (25% – 39%), clasa E (10% – 24%), iar cel mai scăzut nivel de transparență este încadrat în clasa F (0%–9%). Distribuția universităților pe aceste clase este prezentată în tabelele de mai jos.

În cadrul evenimentului s-a desfășurat un panel de discuție care a evidențiat că transparența crește încrederea dintre studenți și administrații, stimulează competiția pozitivă între universități și încurajează implicarea tinerilor. Participanții au subliniat că transparența este nu doar o obligație legală, ci și un instrument important pentru modernizarea universităților.

Carolina Ungureanu, vicedirectoarea IDIS „Viitorul”, a subliniat rolul de catalizator al acestui exercițiu:

„S-a stimulat concurența frumoasă între administrații… Când noi am publicat comunicatul și o administrație s-a văzut la coadă, a zis că eu nu vreau să rămân cumva mai jos decât altă autoritate”. Totodată, ea a precizat că: „Transparența și monitorizarea transparenței este un instrument care oferă de fapt autorităților… posibilitatea să fie deschise, transparente, unde nu este loc de interpretări”.

Alexandru Petrov, directorul Agenției Naționale pentru Tineret, a evidențiat rolul vital al activismului studențesc:

„Mișcările studențești… acolo se află inovația și eu tare cred că acolo se află și viitorul democrației”, de asemenea a menționat că „Învățământul trebuie să țină pasul… să vadă tinerii nu ca niște beneficiari pasivi ai informațiilor, dar să-i vadă ca o comunitate, ca niște parteneri destul de activi”

Mariana Iațco, doctor conferențiar universitar, a punctat faptul că transparența trebuie să ajungă în zonele cele mai sensibile ale vieții academice:

„Avem nevoie de politici sau proceduri interne de integritate academică, de zero toleranță la corupție, la hărțuire… toate acestea ne vorbesc despre încrederea în universitate”. Ea a atras atenția și asupra lacunelor de informare privind taxele, proiectele de internaționalizare și școlile doctorale, care ar trebui să fie mult mai vizibile pentru studenți.

Lansarea acestui studiu nu reprezintă o simplă ierarhizare a instituțiilor, ci un instrument strategic de bună guvernanță menit să transforme modul în care universitățile interacționează cu studenții și societatea. Universitățile sunt îndemnate să să ia rezultatele acestui studiu ca un reper în asigurarea unui proces mai transparent de furnizare a informațiilor de interes public

Articolul Transparența universitară, pusă sub lupă! apare prima dată în Realitatea.md.

Organizațiile studențești se opun absorbției Universității din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM). Tinerii cer reluarea consultărilor cu mediul academic și comunitatea locală.

Liga Studenților din Basarabia, autoguvernările studențești de la universitățile din Chișinău, Comrat și reprezentanți ai studenților UTM a emis o nota de poziție cu referire la subiect.

Cristina Chiriac, studentă la Universitatea din Cahul și membră a Ligii Studenților din Basarabia, a menționat în cadrul unei conferințe de presă că instituția nu se află în declin, ci înregistrează o dinamică pozitivă. Din spusele ei, pentru prima dată în ultimii patru ani, instituția a depășit pragul de 1000 de studenți, în acest an de învățământ fiind admiși 399 de tineri, față de 372 în 2024. Numărul studenților cu frecvență la zi l-a depășit pe cel cu frecvență redusă.

Studenții au remarcat rolul identitar și cultural al universității, considerată simbol al continuității românești în sudul Moldovei, potrivit IPN. Aceștia invocă inclusiv luările de poziții ale unor personalități academice, precum președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, care a subliniat importanța instituției în promovarea limbii române și la formarea elitelor locale, într-o regiune unde activează deja universități cu predare în alte limbi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un alt argument vizează incompatibilitatea profilurilor academice socio-umanistic și tehnic. De asemenea, organizațiile de studenți critică modul în care a fost organizată consultarea publică, desfășurată în perioada sărbătorilor de iarnă, între 23 decembrie 2025 și 2 ianuarie 2026.

Tinerii consideră că sprijinul financiar promis Universității din Cahul ar putea fi acordat și fără comasare, iar lipsa finanțării nu justifică pierderea autonomiei instituționale. Ei cer Guvernului să identifice soluții, care să consolideze universitatea din sudul țării, fără a o desființa ca entitate independentă.

Articolul Tinerii pun piciorul în prag? Organizațiile studențești se opun comasării UTM cu Universitatea din Cahul apare prima dată în Realitatea.md.