Curtea Constituțională a făcut precizări despre așa-numita panglică a Sfântului Gheorghe și literele „Z” și „V”. Decizia nu a fost înțeleasă, susțin responsabilii de comunicare. Sancționarea contravențională este constituțională. Totuși poliția și instanțele trebuie să studieze contextul în care sunt afișate aceste simboluri ale agresiunii rusești și crimelor de război. Ministra afacerilor interne susține că polițiștii vor aplica sancțiuni, respectând dreptul la libera exprimare. În cadrul emisiunii „În Context” de la postul public de televiziune, fostul președinte al Curții Constituționale Alexandru Tănase a menționat că în Europa simbolurile putiniste sunt interzise și că regretă decizia luată de Înalta Curte de la noi.

Panglica Sf. Gheorghe: Înalta Curte, expusă unui val de critici, explică decizia

„Vom aplica toate prevederile și instrumentele legale de care dispune astăzi agentul constatator pentru a asigura respectarea prevederilor legale de către cetățeni, pe de o parte, pe de altă parte, a sancționa pe cei care le încalcă. Totodată nu vom aduce atingeri libertății fiecărui cetățean care este locuitor al Republicii Moldova, și care se bucură de aceste drepturi pentru că suntem un stat democrat”, a declarat ministra de Interne, Ana Revenco.

Anul trecut, deputații au amendat legea privind contracararea extremismului și codul contravențional. Afișarea publică a panglicii rusești gheorghievskaia sau a simbolurilor agresiunii se sancționează cu amenzi de cel mult nouă mii de lei, 18 mii de lei pentru demnitari și funcționari și maximum 30 de mii – pentru persoanele juridice. Aceste sancțiuni au fost validate de Curtea Constituțională. Pe de altă parte, trebuie demonstrată intenția extremistă. Șefa Comisiei juridice din Parlament, Olesea Stamate, susține totuși că polițiștilor le va fi greu să respingă justificări ridicole, de exemplu: simbolul „V” e de la Valentina. Anume din această cauză, poliția ar putea evita aplicarea amenzilor. Până acum s-au adunat peste 800 de mii de lei.

„Ce ține de anul trecut, în această perioadă pentru folosirea panglicii au fost constatate 196 de contravenții și aplicate 174 de sancțiuni. Suma amenzilor aplicate a fost de 884 de mii 750 de lei”, a specificat ofițerul de presă al IGP, Diana Fetco.

Fiind întrebat despre decizia Curții Constituționale, fostul președinte al Înaltei Curți, Alexandru Tănase, spune că nu o înțelege, iar în felul în care este formulată, nici nu permite aplicarea sancțiunilor.

„Este o decizie regretabilă, care cred eu că reduce la zero posibilitățile, mai bine zis încercările guvernării de a fi alături cu întreaga lume, solidari cu Ucraina în acest război. Este singura decizie de acest gen, care o cunosc eu, a Curților Constituționale. Or, simbolica putinistă este interzisă în toată Europa”, a menționat Alexandru Tănase.

Panglica rusească Gheorghievskaia a fost introdusă de mașinăria rusă de propagandă în anii 2000, pentru a promova militarismul Moscovei. În 2014, a devenit simbolul agresiunii sub steag fals, în Donbas. După invazia rusească directă, la scară largă, a Ucrainei, panglica avea să fie interzisă în Țările Baltice și în alte state europene.

#Alexandru Tanase #panglica Sf.Gheorghe

La intrarea în Chișinău, între Porțile Orașului și lacul din sectorul Botanica, se află unul dintre cele mai vechi monumente ecleziastice din Republica Moldova – biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”. Ridicată în secolul al XVII-lea, această construcție din stejar este considerată cea mai veche și cea mai înaltă biserică medievală de lemn din țară.

Istoria ei începe în anul 1642, când a fost ctitorită de răzeșii din satul Hirișeni la Mănăstirea Hârjauca. Locașul a fost construit din stejarii seculari ai codrilor Moldovei și reprezintă un exemplu autentic al arhitecturii religioase medievale. Stilul său este specific nordului Moldovei, apropiat de tradiția bisericilor de lemn din Bucovina.

În anul 1821, biserica a fost demontată și strămutată în satul Hirișeni, din actualul raion Telenești. Aici a slujit comunității locale mai bine de un secol. În 1928, odată cu construirea unei noi biserici din piatră, lăcașul de lemn a fost transformat în paraclis de cimitir și, treptat, a ajuns să fie abandonat.

Timpul și intemperiile și-au pus amprenta asupra construcției. În anul 1998, acoperișul bisericii, vechi de peste trei secole, s-a prăbușit, iar edificiul a rămas timp de aproape 12 ani fără protecție, expus ploii, zăpezii și degradării.

Salvarea a venit abia în 2009, când, la inițiativa Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, biserica a fost demontată și transportată la Chișinău. Restaurarea a durat doi ani, iar lucrările au urmărit păstrarea cât mai fidelă a construcției inițiale.

Aproximativ 75% din structura originală a fost conservată, inclusiv aproape 85% dintre bârnele inițiale, care au fost tratate pentru a le prelungi durabilitatea. Circa 70% din iconostas a fost salvat, iar mai multe icoane din secolele XVII–XIX au fost restaurate. Acoperișul, grav deteriorat, a fost reconstruit integral. În toamna anului 2011, biserica a fost sfințită în noua locație, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astăzi, biserica face parte din complexul „Muzeul Satului”, amplasat în aer liber la periferia sudică a capitalei. Monumentul poate fi admirat gratuit de toți cei care vor să descopere o filă autentică din istoria Moldovei.