Ministrul român de Externe Bogdan Aurescu a cerut ca autoritățile ucrainene să renunțe la sintagma „limba moldovenească”, după ce limba română a devenit limba oficială în Republica Moldova, acest lucru fiind trecut inclusiv în Constituția țării.

Aurescu a discutat acest subiect într-o convorbire telefonică cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba.

Cei doi oficiali au discutat despre drepturile persoanelor aparținând comunității românești din Ucraina, respectiv comunității ucrainene din România.

Ei s-au referit la dialogul instituțional la nivel de experți între cele două țări, care s-a desfășurat în baza celor convenite între cei doi miniștri de externe în ianuarie 2023, în vederea obținerii de rezultate concrete, în ceea ce privește prezervarea și promovarea drepturilor identitare ale persoanelor aparținând celor două comunități, potrivit unui comunicat al MAE.

Aurescu și Kuleba au agreat continuarea discuțiilor într-un ritm susținut, iar Kuleba s-a angajat să susțină implicarea autorităților ucrainene în acest sens.

„Evocând demersurile recente ale Chișinăului de implementare a deciziilor Curții Constituționale din Republica Moldova privind denumirea corectă a limbii oficiale a acestui stat – limba română, Aurescu a reiterat solicitarea ca autoritățile ucrainene să adopte măsurile necesare pentru recunoașterea inexistenței așa-zisei „limbi moldovenești””, se mai arată în comunicatul MAE.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a promulgat la sfârșitul lunii trecute o lege privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toate legile Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie.

„Am promulgat Legea care confirmă un adevăr istoric și incontestabil: limba de stat a Republicii Moldova este cea română. Îmi doresc ca limba română să ne unească pe toți cei care trăim aici și cărora ne este drag acest pământ. Noi, alături de alți peste douăzeci și șapte de milioane de oameni de pe glob, vorbim limba română, una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene. Fie că este limba noastră maternă, fie că am învățat-o pe parcursul vieții, datorită limbii române noi nu avem nevoie de traducători: ne înțelegem dintr-un cuvânt și spunem – într-un glas – că «vorba dulce mult aduce»”, a scris Maia Sandu pe Facebook, după promulgare.

Aceasta a adăugat că cei care au promovat timp de mai multe decenii ideea de „limbă moldovenească” nu au căutat decât să dezbine societatea.
„Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#Bogdan Aurescu #Dmitri Kuleba #limba moldovenească #limba romana

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.