Banca Mondială a avertizat că țările din Asia se vor confrunta cu trei șocuri economice majore în acest an. Războiul din Ucraina, o încetinire bruscă a economiei în China și majorări ale ratelor Rezervei Federale a SUA.

Banca de dezvoltare și-a redus previziunile de creștere pentru 2022 pentru regiunea Asiei de Est și Pacific (EAP) la 5% de la 5,4% și a avertizat că creșterea ar putea scădea la 4% dacă situația se înrăutățește. Încă 6 milioane de oameni ar ajunge astfel sub nivelul sărăciei, scrie digi24.ro

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, BM a redus prognoza de creștere a Chinei, estimând că a doua cea mai mare economie a lumii va crește cu doar 5% anul acesta, în scădere bruscă față de 8,1% anul trecut. Prognoza este, de asemenea, mai mică decât ținta oficială a Chinei, de aproximativ 5,5%.

„După ce regiunea a trebuit să facă față valurilor succesive de COVID-19, trei nori se adună peste orizontul economic, ceea ce va însemna o creștere economică mai scăzută și o sărăcie mai mare”, a spus Banca Mondială în cel mai recent raport privind regiunea.

Este posibil ca ratele mai mari ale dobânzii din SUA să declanșeze ieșiri de capital din economiile în curs de dezvoltare și să pună presiune asupra monedelor acestora, inducând astfel o înăsprire financiară „prematură” care să afecteze creșterea economică, a spus Banca Mondială.

Între timp, creșterea focarelor de COVID în China, care are o abordare de toleranță zero pentru a controla răspândirea virusului, și problemele din uriașul sector imobiliar chinez ar putea diminua exporturile regionale.

„Șocurile activității economice din China ar putea afecta, de asemenea, țările EAP, al căror comerț este din ce în ce mai orientat către piețele din China”, arată raportul.

China se confruntă cu cea mai gravă creștere a cazurilor de COVID-19 de la izbucnirea pandemiei, în 2020, iar acest lucru a dus la carantine stricte în marile orașe. Autoritățile din Shanghai, unde se află centrul financiar al țării și cel mai mare port de containere din lume, au impus o un lockdown pentru cei 25 de milioane de locuitori, săptămâna trecută. Magazinele și restaurantele au fost închise, la fel și fabricile, iar porturile s-au aglomerat din nou cu nave.

Efectele războiului din Ucraina ar putea afecta regiunea cel mai mult, prin perturbarea aprovizionării cu mărfuri și creșterea stresului financiar, a adăugat organizația.

„Războiul și sancțiunile ar putea crește prețurile internaționale la alimente și combustibili, dăunând consumatorilor și creșterii economice”, se arată în raport, care adaugă că numărul săracilor din Filipine, de exemplu, ar putea crește cu 1,1 milioane dacă prețurile cerealelor vor crește cu 10% față de anul trecut.

#Asia #china #economie #SUA

Ungaria a blocat din nou avansarea Ucrainei în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, refuzând să aprobe rezultatele evaluării pentru ultimele două clustere de negociere, care nu au fost încă deschise. Decizia, luată pe 27 octombrie, afectează și parcursul european al Republicii Moldova, întrucât statele membre nu au susținut până acum separarea celor două țări în procesul de aderare, potrivit Euromaidan Press, care citează European Pravda.

Ungaria a refuzat din nou, pe 27 octombrie, să aprobe rezultatele procesului de evaluare pentru clusterele 4 și 5, ultimele două grupuri de capitole din negocierile de aderare a Ucrainei la UE care nu au fost încă deschise, în cadrul unei reuniuni a grupului de lucru pentru extindere al Consiliului UE, desfășurată la Bruxelles. A fost al doilea refuz al Budapestei într-o săptămână, transmite Antena3CNN.

Ucraina urmărește să adere la UE în timp ce luptă împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, iar timp de mai mulți ani, parcursul său a fost blocat de veto-urile Ungariei conduse de Viktor Orbán. Orbán a pierdut puterea în aprilie, în fața lui Péter Magyar, care a promis să readucă Ungaria în Europa. Acum, guvernul acestuia este cel care blochează ultimele două clustere.

Unul dintre diplomați a declarat că „poziția Ungariei nu s-a schimbat”. Irlanda, care deține președinția rotativă a Consiliului UE, știa dinainte că Budapesta nu își va schimba poziția, dar a inclus totuși subiectul pe ordinea de zi. Un alt diplomat a descris repetarea votului drept o mișcare politică menită să sporească presiunea asupra Ungariei, nu o încercare reală de a obține un vot favorabil.

Argumentele Ungariei nu au fost făcute publice pe 20 octombrie, când aceasta a blocat pentru prima dată demersul. Clusterul 4 acoperă transporturile, energia, rețelele transeuropene, mediul și clima. Clusterul 5 vizează agricultura, pescuitul, politica regională și normele bugetare.

La începutul acestei luni, parlamentul Ucrainei a adoptat legea privind școlarizarea în limbile minorităților, pe care Budapesta o ceruse, iar UE a deschis clusterele 2 și 3 pe 13 octombrie. Guvernul lui Magyar și-a condiționat sprijinul de îndeplinirea de către Kiev a 11 cerințe privind drepturile minorității maghiare.

Pe 16 octombrie, președintele Volodimir Zelenski a avut prima sa întâlnire bilaterală cu Magyar la Bruxelles și i-a mulțumit pentru deschiderea celor două clustere. El a adăugat că se lucra la deschiderea celorlalte două până la sfârșitul anului, a transmis biroul său. Zece zile mai târziu, Zelenski a explicat de ce este important acest calendar.

„Este foarte important ca ultimele două clustere de negociere pentru Ucraina să fie deschise până la sfârșitul acestui an și ca, în timpul președinției lituaniene, să putem deja închide capitole de negociere”, a scris el.

Lituania va prelua președinția Consiliului UE în ianuarie.

Următoarele decizii ale Budapestei ar putea stabili și dacă Ucraina și Republica Moldova vor continua să avanseze împreună în procesul de aderare.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a discutat despre deschiderea ultimelor două clustere ale țării sale cu Magyar, în timpul unei vizite la Budapesta săptămâna trecută. În iulie, Ungaria se oferise deja să permită Republicii Moldova să avanseze separat, fără Ucraina.